Băi Măruţă! Bravo, măi, mamă! Eşti tare, frate! Ai reuşit să devii ceea ce eşti, ai găsit durmul înapoi, spre tine însuţi. Ai marcat pe drumul evoluţiei, ai devenit un profesionist desăvîrşit. Ai reuşit să abdici de la orice căcat de morală, de la o minimă decenţă.
Abia acum te poţi numi om de televiziune. Pînă acum ai fost doar în căutări, te-ai tatonat, te-ai gîndit „cine pălăria mea sînt io” da acuma ai găsit şi răspunsu. Bravo, mămică, să ştii că te invidiez. Aş vrea şi io să fiu aşa, ca tine. Deşi şi io sînt o canalie, tu eşti o canalie şi jumătate. Abdic şi io, în textu ăsta, cel puţin, de la o minimă decenţă (nu că mă dau în vînt după ea, da orişicît) şi-ţi spun că mă abţin cu greu să nu te invidiez.
Faptul că eşti extrem de inteligent l-am constatat de mult. Probabil că această calitate te-a propulsat în, nu-i aşa, peisajul mediatic românesc. Şi încă o alta, mă gîndesc. Lipsa de scrupule, josnicia, apetenţa pentru mizerie. Dragul meu, felicitări pentru performanţele tale profesionale! De altfel, în meseria asta e bine să n-ai bariere morale. Te jenează la urcat pe scara mizerabilităţii.
Mie-mi spui? Te vezi cu un om, e de acord să te primească, pe urmă te duci la tastatura ta cu care ai o legătură specială şi te apuci să dai în el, că doar tu ai puterea. Tu eşti la butoane. Aşa şi tu. Eşti acolo, ai lavalieră, ai o echipă de alţi profesionişti eliberaţi de greutatea minimei morale, care sînt gata să calce în picioare orice trăire omenească, să evalueze într-un mod corect şansele ca un subiect să facă audienţă şi să treacă apoi, la atac.
Eşti puternic, frate. Eşti tare. Eşti profi. Ar trebui să te duci la o facultate de jurnalism să predai un curs care să se intituleze simplu: „Cum să scapi de minima decenţă în meseria de jurnalist”. Sau nu. Mai bine „Cum să violezi mediatic”. Cu aplicare, fără doar şi poate, pe cazul fetei violate din Vaslui, pe care ai mai luat-o şi tu la perpulis.
Cred că art. 29 din legea 504/ 2002, a audiovizualului, stipulează ceva despre comunicarea audiovizuală, care, parcă la litera c), nu trebuie să prejudicieze demnitatea umană. Păi lasă, frate, că tu eşti Măruţă! Faci TU o lege care să spună că ba să prejudicieze! Ce? Îţi spune ţie CNA-ul ce să prejudiciezi şi ce să nu prejudiciezi? Chiar aşa ai ajuns, după atîţia ani de mîncat căcat în formă continuată? Eeee!
Închei aici. Ţin să reiterez toată preţuirea mea pentru tine, pentru profesionalistul din tine, pentru cum ai avut puterea să te dezbari de orice valoare profundă, umană, de orice criteriu de decenţă, de orice urmă de empatie şi să redevii ceea ce ai fost dintotdeauna: un mizerabil.
