Născută la margine de mare, cu ochi azurii în care au încăput toate răsăriturile de soare ale copilăriei, dintotdeauna frumoasă, chiar şi acum la vârsta când tinereţea este doar batistă ce flutură la fereastra unui tren grăbit, cu un talent dăruit de Cel Sfânt şi o voce deosebită ce a „traversat” două regimuri, comunist şi capitalist (fapt mai rar întâmplat la noi, în muzica autohtonă), interpreta Viorela Filip este şi acum răsfăţata (mai ales a) publicului care a urmărit-o încă din anii 70-80.
S-a născut pe 15 martie 1951, în comuna Tuzla, judeţul Constanţa, într-o familie cu dragoste pentru muzică, dovadă că tatăl său, scriitorul Stelian Filip, a făcut 3 ani de Conservator, secţia vioară. Viorela, la rându-i, a studiat vioara 10 ani, însă a atras-o mai mult interpretarea vocală. A fost eleva Şcolii generale nr 119 din Capitală (fosta „Enăchiţă Văcărescu”), liceul l-a urmat la „Gheorghe Şincai”, apoi este absolventa Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu”, Facultatea de Compoziţie-Muzicologie, secţia Profesori de Muzică, în 1974.
În paralel cu liceul urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, la secţia de canto clasic, iar în paralel cu studiile universitare urmează încă o dată cursurile Şcolii Populare de Artă, la secţia de canto-muzică uşoară, la clasa profesorului Gabi Pascu. Graţie cursurilor făcute, între 1974-1982, o găsim profesoară de teorie-solfegii şi canto-muzică uşoară la Şcoala Populară de Artă din Giurgiu. Asta a fost latura ei pedagogică.
În ceea ce priveşte latura artistică, cea de interpretă, era şi firesc ca la câtă muzică se asculta în casă să nu înceapă şi ea să cânte de mică. Aşadar, a început prin a cânta melodia de muzică populară „De la primărie-n sus”, iar la patru ani şi jumătate cânta pe scena Ateneului Român, cu orchestra ITB-ului, melodia „Mă dusei să trec la Olt”. Două „voci” consideră că „sunt adevărul în formă pură, arta desăvârşită”: cea a Mariei Tănase şi a lui Tom Jones.
De-adevărat, însă, debutează la Radio în anul 1974 cu melodiile „O rază de soare” (muzica Aurel Giroveanu, versurile Stelian Filip), „Drumuri dobrogene” (de aceeaşi autori) şi „S-a deschis fereastra către vis” (muzica de Temistocle Popa). De atunci a cântat sute de melodii, la multe dintre ele a semnat muzica şi versurile, la altele numai vesurile, ajungând, după cum spune, ca, din 1977 şi până azi, să compună peste 2000 de texte.
Cele mai cunoscute piese ale sale sunt „Doar un trandafir”, „La o fereastră”, „Când a-nceput iubirea noastră”, „Vino, uită despărţirea”, „Fără iubirea ta”, „Suntem numai musafiri”, trebuind totodată să amintim că mulţi dintre tinerii interpreţi de azi i-au fost elevi: Nico, Radu Ilie, Nadine, Alina Sorescu, Anne’s, Adina de la „Heaven”etc. Ce îşi doreşte?
„Să fiu, în continuare, prezentă în viaţa muzicală ca interpretă, ca textieră, ca profesoră de canto-muzică uşoară la Şcoala de Artă din bucureşti, sau în calitate de compozitoare. Doresc să am cer senin deasupra capului, marea mea cea mare să mă aştepte, ca în fiecare an, în glofuleţul de la farul Tuzla, viaţa să-mi fie o eternă primăvară, iar Dumnezeu să-mi dea exact după câtă bogăţie şi dragoste am eu în suflet”.
Astăzi, îndrăgita interpretă şi profesoară împlineşte 66 de ani, ani aproape toţi trăiţi în „sunetul muzicii”. Să-i urăm să aibă parte de toate cele bune şi frumoase, multă sănătate, bucurii lângă cei dragi şi să ne încânte pe mai departe cu vocea sa specială. La mulţi ani, Viorela Filip!
