După aproape doi ani de tensiuni în relațiile transatlantice, la nivelul Uniunii Europene crește un val de îngrijorare cu privire la viitorul păcii din Ucraina. Oficialii de la Bruxelles se tem că aversiunea personală pe care președintele american Donald Trump o manifestă față de Volodimir Zelenski ar putea compromite șansele unei înțelegeri echitabile. Pe măsură ce bombardamentele asupra orașelor ucrainene se intensifică, iar sprijinul militar al Washingtonului dă semne de ezitare, tot mai mulți diplomați europeni încep să se întrebe dacă deciziile de la Casa Albă sunt ghidate de calcule strategice sau de antipatii personale, conform Politico
După 20 de luni de convulsii în relațiile transatlantice, oficialii UE se tem că președintele SUA îl dislike-uiește atât de mult pe liderul Ucrainei încât nu va face presiuni pentru o pace justă.
Într-o declarație făcută în treacăt săptămâna aceasta, Donald Trump a lăsat să se înțeleagă clar că nu consideră războiul din Ucraina un conflict în care vina aparține ambelor părți. „Rusia, sincer, s-a purtat bine în privința Ucrainei”, a spus președintele SUA. „Nu au făcut mare lucru.”
Pentru locuitorii din Kiev — care au îndurat săptămâni întregi de bombardamente tot mai intense — și pentru aliații Ucrainei din întreaga Europă, remarca a confirmat o impresie tot mai puternică: SUA îi țin partea liderului rus Vladimir Putin în acest război.
„Negociatorii americani încearcă să împingă Ucraina spre capitulare de aproape doi ani”, a declarat marți șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în Parlamentul European. Motivul pentru care Ucraina nu a capitulat până acum „în termenii lui Putin” este sprijinul masiv acordat de Europa, a adăugat ea.
În timp ce caută explicații pentru cea mai recentă schimbare de atitudine a lui Trump împotriva Ucrainei, unii oficiali și diplomați europeni cred că totul se reduce la preferințele personale ale președintelui, la fel de mult ca la obiectivele politice ale țării sale.
„Chiar cred că este o chestiune personală”, a spus fostul ministru britanic David Lidington, în prezent membru de onoare la Royal United Services Institute (RUSI), un important think-tank de securitate din Londra. „Trump este egocentric — predilecția sa personală pentru dictatori și autocrați, precum și dorința de a oferi oportunități afacerilor americane sunt componente foarte importante ale motivației sale.”
În privat, oficialii UE sunt de acord. „Lui Trump nu-i place de [președintele ucrainean Volodimir] Zelenski. Pur și simplu nu-l înghite”, a spus un oficial guvernamental care i-a observat îndeaproape pe cei doi. „Acest lucru face și mai dificilă obținerea ajutorului SUA pentru pace. Cu Trump, totul este o afacere rațională — până când nu mai este.”
Un diplomat dintr-o țară UE — sub protecția anonimatului, ca și alți surse din acest articol, pentru a discuta chestiuni sensibile — a declarat că imprevizibilul Trump s-ar putea răzgândi din nou și ar putea inversa ultimele măsuri luate împotriva Ucrainei. Președintele SUA s-a răzgândit de multe ori pe diverse teme, „cu o singură excepție”, a spus diplomatul. „Pare să fie mereu de partea rușilor.”
„A fost critic la adresa Ucrainei, a UE, a NATO, dar aproape niciodată nu a spus nimic critic despre Putin. Este frapant. Trebuie să avem de-a face cu o administrație care pare să fie mai degrabă pro-rusă”, a declarat diplomatul.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de a comenta situația.
Pierderi în creștere
Pentru Ucraina și aliații săi europeni, ideea că nimic nu poate sau nu va schimba sentimentele lui Trump față de Zelenski este una sumbră. După patru ani și jumătate de război, Kievul rămâne fără resurse financiare, fără sisteme de apărare antiaeriană și — pe fondul creșterii sprijinului pentru dreapta populistă din Europa — se confruntă cu posibila pierdere a sprijinului politic în lunile următoare.
Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit marți la Oslo cu președintele ucrainean și cu liderii Norvegiei și Finlandei pentru discuții, iar miercuri se va îndrepta spre Sankt Petersburg pentru a discuta propunerile de pace cu conducerea rusă, în timp ce Casa Albă face presiuni intense pentru o încetare a focului. O opțiune care îi va fi oferită lui Putin este un summit trilateral la nivel de lideri, cu Trump și Zelenski.
Cu toate acestea, tentativele anterioare de a-l determina pe președintele rus să participe la o astfel de întâlnire au eșuat, iar diplomații UE nu cred că Putin arată vreo dorință reală pentru un armistițiu. Tocmai de aceea, ostilitatea lui Trump față de Zelenski este atât de problematică.
„Există un consens clar în întreaga Europă că Putin nu își dorește pacea”, a spus un al doilea diplomat UE. „Va trebui să fie forțat să facă pace.”
Însă, în loc să-i pună condiții lui Putin, Trump a intensificat presiunea asupra lui Zelenski, chiar și în contextul escaladării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene în această lună. Liderul Ucrainei simte această presiune, după cum le-a transmis în privat omologilor săi din UE la întâlnirile de săptămâna trecută de la Bruxelles, potrivit primului diplomat citat.
Într-o serie de declarații extrem de critice din ultimele zile, Trump a spus că lui Zelenski „nu-i pasă” și „nu vrea să încheie acest război”, adăugând că ar trebui înlocuit din funcția de lider sau din cea de negociator al Ucrainei. „Președintele Putin ar dori să vadă o înțelegere”, a spus Trump. „Președintele Zelenski ar fi putut rezolva acest război sau ar fi putut face o înțelegere de multe ori până acum.”
Umilința din Biroul Oval
Animozitatea lui Trump ar putea data încă dintr-un incident din timpul primului său mandat, în 2019, când i-a cerut liderului ucrainean sprijin într-o anchetă care îl viza pe Joe Biden — cel care avea să-l învingă pe Trump la alegerile prezidențiale ulterioare, a explicat Lidington. O serie de confruntări ostile în anii care au urmat — inclusiv cea din Biroul Oval din februarie 2025 — au întărit această impresie, a adăugat el.
„A fost clar că în acea întâlnire infamă de la Casa Albă, Trump și [vicepreședintele JD] Vance au planificat acea umilire publică a lui Zelenski și mi-a dat seama atunci că există un puternic element personal în toată această poveste”, a spus Lidington.
„Cred că mai există un element: dacă te uiți la oamenii pe care Trump încearcă să-i curteze, aceștia tind să fie lideri autocratici, de tip «om puternic»”, a observat Lidington.
El și-a amintit că a participat la un cină cu lideri mondiali în 2018, la Paris, marcând centenarul sfârșitului Primului Război Mondial. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, erau gazde la masa principală, însă Trump nu a fost interesat de conversații amicale cu niciunul dintre ei, a povestit Lidington.
„Era destul de evident din limbajul corpului că Trump era nerăbdător cu ei și că unul dintre oamenii cu care își dorea cu adevărat să vorbească era [liderul turc Recep Tayyip] Erdoğan, alături de alți lideri care se potriveau mai degrabă acelei imagini de «om puternic» pe care îi place să o afișeze”, a observat el.
„Povești ciudate”
Un înalt oficial dintr-o țară europeană, familiarizat cu discuțiile privind Ucraina, a declarat că motivele lui Trump sunt parțial politice, parțial bazate pe calcule financiare și parțial legate de afinități personale.
„Se află în plin ciclu electoral și au nevoie de un vinovat pentru creșterea prețurilor”, a spus oficialul. „În general, lui Trump îi plac anumite tipologii de oameni și de lideri. Are, de fapt, o slăbiciune pentru oamenii de succes și bineduși.”
În ultimele zile, Zelenski a avertizat că țara sa înregistrează tot mai multe victime civile din cauză că SUA au redus sprijinul, inclusiv serviciile Starlink și Starshield care ajută Ucraina să se apere împotriva atacurilor rusești și să-și planifice operațiunile. „Încă nu avem nicio explicație pentru acest lucru, doar diferite povești ciudate”, le-a spus Zelenski congresmenilor americani luni.
Luna aceasta, avertismentele timpurii privind atacurile cu rachete rusești, furnizate de partenerii americani, nu au mai sosit ca de obicei. De asemenea, Ucraina rămâne fără rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, a precizat el.
Pentagonul nu a oferit un comentariu oficial cu privire la reclamațiile ucrainene. Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a raportat că 328 de civili au fost uciși și peste 2.000 au fost răniți în întreaga Ucraină luna trecută, o creștere cu 85% față de septembrie 2025. ONU a menționat că primele două săptămâni din octombrie au fost printre cele mai sângeroase pentru civilii din Ucraina din ultimii ani, din cauza intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Primul diplomat UE citat mai sus a declarat că multe guverne europene sunt iritate de faptul că Trump i-a exclus din conversațiile sale de până acum cu Putin. „Există probabil mult mai mult dialog între americani și ruși decât am putea noi ști”, a spus diplomatul.
Întâlnirea de marți a lui Witkoff în Norvegia a readus în discuție posibilitatea ca un dialog direct cu Putin să fie din nou de actualitate, cel puțin pentru Zelenski.
„Astăzi a fost o zi bună pentru pace”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după ce a participat la discuțiile de la Oslo. „La nivel de conținut și tehnic, am făcut de fapt multe progrese departe de ochii lumii în ultima săptămână”, a spus Stubb.
Procesul merge din nou în direcția corectă, a adăugat el. „Să sperăm că nu vom face pași înapoi.”
