Afinităţile românilor: Transilvănenii cu Europa Centrală, restul cu Balcanii

10 Mar 2017 | scris de Gabriela Antoniu
Afinităţile românilor: Transilvănenii cu Europa Centrală, restul cu Balcanii

O echipă româno-spaniolă de cercetători a analizat ADN-ul mitocondrial a 714 români din cele patru provincii istorice. Scopul studiului, publicat în revista britanică BMC Genetics a fost să dezvăluie diferențele genetice specifice între populațiile din provinciile istorice româneşti care ar fi putut experimenta combinații demografice ca o consecință a migrațiilor, a amestecurilor locale și a evenimentelor de colonizare din trecutul lor, relatează agerpres.ro.

Cercetătorii au observat o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene.

O analiză a componentelor principale și analiza la scală multidimensională au sprijinit similitudinea genetică a grupurilor din Muntenia, Moldova și Dobrogea cu Balcanii, în timp ce populația Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală.

Aceste descoperiri ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Urme de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice românești, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migrație prin Asia de Est și Europa.

''În analiza noastră mitocondrială, am observat o distribuție uniformă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești, populațiile din Țara Românească, Moldova și Dobrogea având tendința să se grupeze împreună în cadrul populației slave, conform unor diagrame matematice la scală multidimensională, în timp ce Transilvania a fost mai strâns legată la populațiile din Europa Centrală. Am confirmat fluxul de gene din sud-vestul Asiei, pe baza unor indici de diferențiere a populației în funcție de structura genetică (FTS), strict în cazul Dobrogei, iar acest rezultat ar putea fi ușor explicat prin influența mai mare din Asia în această zonă de-a lungul istoriei", afirmă cercetătorii.

 

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră