Schimbările bruşte ale temperaturii sunt asociate cu o creştere semnificativă a numărului de atacuri de cord, conform unui nou studiu realizat de Universitatea din Michigan, relatează health.spectator.co.uk.
Este bine cunoscut faptul că vremea rece aduce cu sine un risc crescut de atacuri de cord, dar majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat asupra temperaturilor zilnice globale. Acest nou studiu este printre primele care examinează asocierea cu schimbările bruște de temperatură.
Cercetarea se bazează pe date provenite de la peste 30.000 de pacienti trataţi la 45 de spitale Michigan între anii 2010 şi 2016. Toţi pacienţii au fost diagnosticaţi cu infarct miocardic cu ST-crescută, cea mai gravă formă de atac de cord.
Cercetătorii au calculat fluctuația de temperatură care precedă fiecare atac de cord pe baza înregistrărilor meteorologice corespunzătoare codului poştal al spitalului. Fluctuația zilnică a temperaturii a fost definită ca diferența dintre cea mai înaltă și cea mai joasă temperatură înregistrată în ziua atacului de cord.
Per ansamblu, rezultatele au arătat că riscul unui atac de cord creşte cu aproximativ 5% pentru fiecare salt de cinci grade în diferenţialul de temperatură, în grade Celsius. Schimbările de peste 25 de grade Celsius au fost asociate cu o creştere mai mare a numărului atacurilor de cord, comparativ cu o creştere mai mică, la schimbări de temperatură de 10 până la 25 de grade Celsius.
Efectul a fost mai pronunțat în zilele cu o temperatură medie mai mare. Cu alte cuvinte, o schimbare bruscă de temperatură pare să aibă un impact mai mare în zilele mai calde.
"Este de aşteptat ca încălzirea globală să genereze fenomene meteorologice extreme, care, la rândul lor, să ducă la fluctuații mari ale temperaturii de zi cu zi. Studiul nostru sugerează că astfel de fluctuaţii în temperatura exterioară ar putea duce, pe viitor, la un număr crescut de atacuri de cord şi la afectarea sănătăţii cardiace la nivel mondial", a declarat Hedvig Andersson, autorul principal al studiului.
În timp ce organismul are sisteme eficiente pentru a răspunde la schimbările de temperatură, s-ar putea ca fluctuaţiile mai rapide şi extreme să pună mai multă presiune pe aceste sisteme, ceea ce ar crea probleme de sănătate, a mai spus el.
