Posibil factor de risc pentru naşterile premature. Rezultatele uimitoare ale unei cercetări

10 Apr 2018 | scris de Marina Constantinoiu
Posibil factor de risc pentru naşterile premature. Rezultatele uimitoare ale unei cercetări

Cercetători de la Universitatea Indiana şi Universitatea din California San Francisco au dat publicităţii un studiu recent, potrivit căruia expunerea la concentraţii mari de glifosat poate fi asociată cu naşterile premature, scrie ecowatch.com, care citează Reuters.

Noul studiu, publicat de revista Environmental Health, arată că 93% dintre femeile însărcinate incluse într-un studiu în statul american Indiana au prezentat glifosat în urină. Concentraţiile mai mari de glifosat au fost asociate cu naşterile premature, comparativ cu femeile care nu prezentau urme de glifosat sau prezentau concentraţii mai mici.

Glifosatul este un ingredient activ în Roundup, erbicidul folosit cel mai mult în SUA şi în restul lumii, a indicat echipa care a realizat studiul în jurnalul Environmental Health.

“Glifosatul este deseori folosit la culturile majore, dar ştim prea puţin despre modul în care sunt afectaţi oamenii”, a afirmat autorul principal al studiului, Shahid Parvez, un cercetător la Indiana University, care a adăugat că prematurii pot avea probleme de sănătate.

“Am primit numeroase reacţii deoarece există o mulţime de temeri în legătură cu această substanţă chimică”, a declarat Parvez. “Nu dorim să provocăm inutil panică, dar dorim să înţelegem cum afectează această substanţă chimică sarcina şi sănătatea umană”.

Aproximativ 136077 de tone de Roundup sunt folosite la fermele din SUA în fiecare an, cel mai ridicat grad de utilizare fiind în Midwest, au precizat Parvez şi colegii săi. Expunerea la glifosat a crescut cu circa 500 la sută din 1994, când grupul Monsanto a introdus "Roundup Ready".

În 2015 şi 2016, cercetătorii au recrutat 71 de femei însărcinate din centrul statului Indiana şi le-au chestionat în legătură cu alimentele şi băuturile consumate, stilul de viaţă, nivelul de stres şi zona în care locuiau. Femeile au furnizat de asemenea două mostre de urină şi două cu apă potabilă consumată în locuinţele lor.

Cercetătorii au testat apa şi urina privind nivelul glifosatului şi au împărţit femeile în patru grupuri în funcţie de concentraţia substanţei chimice descoperite în urină. După ce femeile au născut, cercetătorii au folosit datele medicale pentru a determina durata sarcinii acestora.

În medie, 93% dintre femeile vizate de studiu au avut glifosat detectabil în urină în timpul sarcinii. Femeile care au locuit în zone rurale au avut niveluri mai mari de glifosat decât cele care au locuit în perimetre urbane.

Femeile care au băut mai mult de 0,7 litri de băuturi cafeinizate pe zi au avut de asemenea concentraţii mai ridicate de glifosat decât celelalte femei. Totuşi, niciuna dintre mostrele de apă potabilă nu a avut glifosat detectabil.

Sarcina durează în mod obişnuit 39 - 40 de săptămâni. Naşterile care au loc după pragul de 37 de săptămâni sunt considerate naşteri la termen. În afară de două cazuri, toate femeile din acest grup de studiu au născut la termen, deşi cercetătorii au descoperit că, în medie, femeile cu concentraţii mai mari de glifosat în urină au născut mai repede decât femeile cu concentraţii mai reduse sau fără nicio concentraţie de glifosat.

Glifosatul nu a fost asociat cu alţi indicatori de creştere fetală, precum greutatea bebeluşului la naştere sau circumferinţa capului.

“A fost uluitor faptul că glifosatul a fost atât de răspândit în mostrele de urină ... dar a fost o surpriză plăcută că niciuna dintre mostrele de apă nu a ieşit pozitivă. Acum dorim să aflăm mai multe despre alimentele consumate şi factorii de mediu, precum aerul contaminat”, a afirmat Parvez.

Echipa de cercetare a fost, de asemenea, surprinsă de legătura dintre consumul de cofeină şi nivelurile ridicate de glifosat din urină.

“Pentru noi este important, deoarece există multe produse alimentare importate din Asia de Sud-Est şi America de Sud dar nu ştim ce conţin acestea. Această situaţie arată că este necesar să ne gândim la produsele alimentare precum boabe de cafea şi alte băuturi pe care le importăm”, a precizat el.

Pe lângă faptul că a fost desfăşurat la o scară mică, studiul este limitat în ceea ce priveşte diversitatea geografică şi rasială. Peste 94% dintre femeile cuprinse în studiu aparţin rasei albe, provenind din 9 districte cu localităţii rurale, de periferie şi urbane. De asemenea, mostrele de apă proveneau atât din conducte publice, cât şi din fântâni, au notat autorii studiului.

“Din păcate, în cazurile de expuneri prenatale, ar putea trece luni sau chiar ani de la naşterea unui copil până când efectele să poată fi observate”, a declarat Charles Benbrook, profesor în cadrul Facultăţii de Sănătate Publică din Baltimore, Universitatea Johns Hopkins. Benbrook nu a fost implicat în studiu.

Benbrook lucrează de asemenea cu Children’s Environment Health Network în Washington, D.C., care oferă pe website-ul său informaţii pentru protejarea copiilor în faţa expunerii la substanţe chimice.

În general, Benbrook a sfătuit femeile însărcinate să evite în special în primul trimestru al sarcinii pulverizarea erbicidelor pe gazon sau pentru a alunga insecte din locuinţe. De asemenea, el a recomandat femeilor să nu se grăbească să cumpere un automobil nou, o canapea nouă sau orice alt produs nou care ar putea conţine substanţe chimice.

“Sunt necesare cercetări suplimentare, însă măsurile de precauţie sunt de bun-simţ. Fiţi prudenţi şi atenţi, în special dacă locuiţi în zone unde se cultivă porumb şi boabe de soia”, a adăugat el.

 

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră