V-ati gandit ca obezitatea adultului ar putea fi cauzata de antibioticele luate in copilarie!

21 Mai 2015
V-ati gandit ca obezitatea adultului ar putea fi cauzata de antibioticele luate in copilarie!
 Antibioticele luate in primii ani de viata pot fi la originea multor boli dignosticate mai tarziu, la maturitate. Specialistii spun ca unele boli cum sunt obezitatea, diabetul, astmul ar putea avea o cauza comuna: antibioticele luate in copilarie. Este concluzia unei echipe de cercetatori de la Universitatea din Minnesota (SUA), prezentata in revista Cell Host & Microbe. Studiul cercetatorilor americani are ca scop cunoasterea legaturilor dintre antibiotice, bacteriile intestinale si boala. In1928, medicul si biologul Alexander Fleming a dat oamenilor primul antibiotic. Dar a fost bine sau rau?! Deoarece antibioticele au salvat milioane de vieti dupa anii 1940, dar folosirea lor in exces este, in prezent, la originea multor complicatii.

Treptat, comunitatea stiintifica si-a dat seama de consecintele alarmante ale acestor medicamente asupra bacteriilor din intestinele noastre. Azi, consideram ca microbiomul intestinal este un organ cu interactiuni complexe si care este profund alterat de abuzul de antibiotice, spune profesorul Andremont, profesor de microbiologie la Universitatea Paris Diderot si autor al lucrarii “Antibiotiques, le naufrage”. Deoarece antibioticele distrug si unele dintre bacteriile bune, creeaza un dezechilibru, care este la originea unor boli, si transforma unele bacterii in bacterii nefaste, rezistente la medicamente. Aceste bacterii nefaste ocupa locul lasat liber de bacteriile distruse, devenind, treptat, dominante si pregatite sa ocupe noi teritorii.

Pana la varsta de 3 ani, bacteriile intestinale sunt foarte sensibile, iar antibioticele pot fi cauza unor boli cu bataie lunga. De aceea, Didier Guillemont, profesor de epidemiologie la Universitatea Versailles Saint-Quentin, antibioticele trebuie folosite numai daca este cu adevarat necesar. Pentru aceasta trebuie facute teste rapide de orientarea diagnosticului. Este o metoda eficienta care permite precizarea antibiotierapiei in numai trei ore. Potrivit profesorului Guillemont, totusi, nu este nici un motiv sa nu mai folosim antibioticele, cu atat mai mult cu cat sunt medicamente care vindeca, in timp ce alte medicamente abia reusesc sa incetineasca procesele patologice.

Pe de alta parte, Organizatia Mondiala a Sanatatii a semnalat, in repetate randuri, fenomenul numit rezistenta bacteriana, provocat de abuzul de antibiotice. “Dificultatea este ca acest fenomen nu e foarte vizibil. Rezistenta bacteriana nu se vede. De aceea, avem mult de lucru”|, spune prof. Guillemont pentru site-ul Top sante. 


 


 


 


 


 


 

En altérant la composition en bactéries de nos intestins dès les premiers âges de la vie, les antibiotiques seraient à l'origine de nombreuses maladies chez l'adulte.

Certaines maladies comme l'obésité, le diabète ou l'asthme pourraient avoir comme origine la prise d'antibiotiques au cours de l'enfance. C'est la conclusion livrée dans la revue Cell Host & Microbe par une équipe de chercheurs de l'Université du Minnesota (États-Unis), suite à l'analyse des connaissances actuelles sur les liens entre antibiotiques, bactéries intestinales et maladie.

En 1928, lorsque le médecin et biologiste écossais Alexander Fleming découvre le premier antibiotique, la pénicilline, il ne sait pas encore qu'il va révolutionner la médecine… pour le pire ou le meilleur. Car si l'essor des antibiotiques a permis de sauver des millions de vies depuis les années 1940, leur usage excessif est aujourd'hui à l'origine de complications. «Les antibiotiques sont tellement miraculeux qu'ils ont eu un succès exceptionnel. Et comme on se sait pas toujours si une maladie est due à un virus ou à une bactérie, on s'est mis à en donner beaucoup trop», analyse Antoine Andremont, professeur de microbiologie à l'Université Paris Diderot et auteur du livre Antibiotiques, le naufrage (éditions Bayard).

Revers de la médaille Treptat, comunitatea stiintifica si-a dat seama de consecintele alarmante ale acestor medicamente asupra bacteriilor din intestinele noastre. Azi, consideram ca microbiomul intestinal este un organ cu interactiuni complexe si care este profund alterat de abuzul de antibiotice, spune profesorul Andremont, profesor de microbiologie la Universitatea Paris Diderot si autor al lucrarii “Antibiotiques, le naufrage”. Deoarece antibioticele distrug si unele dintre bacteriile bune, creand un dezechilibru care este la originea unor boli si transformand unele bacterii in bacterii nefaste, rezistente la medicamente. Aceste bacterii nefaste ocupa locul lasat liber de bacteriile distruse, devenind, treptat, dominante si pregatite sa ocupe noi teritorii. In cazul copiilor, bacteriile intestinale sunt foarte sensibile pana la varsta de 3 ani, iar antibioticele pot fi cauza unor boli cu bataie lunga.Pentru Didier Guillemont, profesor de epidemiologie la Universitatea Versailles Saint-Quentin, antibioticele trebuie folosite numai daca este cu adevarat necesar. Pentru aceasta trebuie facute teste rapide de orientarea diagnosticului. Este o metoda eficienta care permite precizarea antibiotierapiei in numai trei ore. Potrivit profesorului Guillemont, totusi, nu este nici un motiv sa nu mai folosim antibioticele, cu atat mai mult cu cat sunt medicamente care vindeca, in timp ce alte medicamente abia reusesc sa incetineasca procesele patologice. Pe de alta parte, Organizatia Mondiala a Sanatatii a semnalat in repetate randuri fenomenul numit rezistenta bacteriana provocat de abuzul de antibiotice. “Dificultatea este ca acest fenomen nu e foarte vizibil. Rezistenta bacteriana nu se vede. De aceea, avem mult de lucru|, spune prof. Guillemont.

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră