Oamenii de știință, prezenţi la o reuniune recentă a Societății Americane de Microbiologie, au descoperit o tendință extrem de îngrijorătoare, relatează The Guardian.
Ei au dezvăluit că bacteriile, care conțin o genă cunoscută sub numele de mcr-1 şi conferă rezistență la antibioticul Colistin, s-au răspândit în întreaga lume, într-un ritm alarmant, de la descoperirea sa inițială, cu 18 luni în urmă. Într-o zonă a Chinei, s-a constatat că 25% dintre pacienții spitalizați poartă acum gena.
Colistin este cunoscut şi ca "antibioticul de ultimă soluţie". În multe părți ale lumii, medicii au reluat utilizarea lui, deoarece pacienții nu mai răspundeau la nici un alt medicament antimicrobian. Acum, rezistența la tratamentul cu Colistin se răspândește pe tot globul.
"Lumea se confruntă cu o apocalipsă a antibioticelor. Dacă nu se iau măsuri pentru a opri practicile care au permis rezistența la microbi și dacă nu se găsesc modalități de a dezvolta noi tipuri de antibiotice, am putea reveniți la zilele în care operațiile de rutină, rănile sau infecțiile simple vor reprezenta amenințări reale la adresa vieții", a avertizat Sally Davies, şeful direcţiei de Sănătate din Anglia.
Această perspectivă îngrozitoare va fi subiectul unei conferințe internaționale importante care va avea loc săptămâna aceasta la Berlin. Organizată de guvernul britanic, Wellcome Trust, ONU și alte câteva guverne naționale, la întâlnire vor participa oameni de știință, reprezentanţi ai sistemului de sănătate și politicieni.
Sarcina sa este de a grăbi stoparea răspândirii rezistenței la medicamente, care amenință acum să elimine multe dintre cele mai importante arme ale medicilor în lupta împotriva bolilor.
În prezent, aproximativ 700.000 de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente. Totuși, această cifră globală este în continuă creștere și ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050.
Pericolul, spun oamenii de știință, este unul dintre cele mai mari cu care s-a confruntat umanitatea în ultima vreme. Într-o lume rezistentă la medicamente, multe aspecte ale medicinei moderne ar deveni pur și simplu imposibile.
Un exemplu este chirurgia de transplant. În timpul operațiilor, sistemul imunitar al pacienților trebuie să fie suprimat pentru a-l împiedica să respingă noul organ, lăsându-i pradă infecțiilor. Deci, medicii folosesc medicamente imunosupresoare. În viitor, acestea nu vor mai fi eficiente.
Sau operații standard, cum ar fi o operaţie de apendicită. Fără antibiotice care să-i protejeze în timpul acestor proceduri, oamenii vor muri de peritonită sau alte infecții. Lumea se va confrunta cu aceleaşi riscuri ca şi inainte ca Alexander Fleming să descopere
"Chirurgia de rutină, înlocuirea articulațiilor, cezarienele și chimioterapia depind, de asemenea, de antibiotice și vor fi, de asemenea, în pericol", spune Jonathan Pearce, șef al infecțiilor și imunității la Consiliul Medical al Regatului Unit.
Infecțiile comune ar putea ucide din nou
Cât privește cauzele acestei amenințări crescânde, oamenii de știință indică utilizarea abuzivă și excesivă a antibioticelor și a altor medicamente și eșecul companiilor farmaceutice de a investiga și de a dezvolta noi surse de medicamente generale pentru viitor. Medicii occidentali au prescris antibiotice la pacienții care se așteaptă să li se administreze un medicament pentru problemele de care se plâng
În multe țări, atât fermierii agricoli, cât și piscicultori folosesc antibiotice ca promotori de creștere pentru efectivele lor. Rezultatul final este prezenţa antibioticelor în râuri și pârâuri cu rezultate alarmante, în special în Asia.
"În Gange, în timpul sezonului de pelerinaj, există atât de multe antibiotice în râu încât am putea să tratăm paciențili", spune Davies. "Asta este foarte, foarte deranjant".
Crearea acestor ape cu conținut de antibiotice și soluri îmbibate în medicamente este ideală pentru dezvoltarea "supermicrobilor". Tulpinile rare, rezistente la antibiotice, încep să prospere în animalele de fermă crescute în medii artificiale și se dezvoltă ca agenți infecțioși foarte puternici care se răspândesc apoi pe întreaga planetă cu o viteză uluitoare. Printre acestea se numără tuberculoza, care a fost tratată cu ușurință, dar care, în forma sa modernă multi-drog rezistentă, cunoscută sub numele de MDR-TB, ia 190.000 de vieţi pe an.
Colistin a fost dezvoltat in anii '50, spune Matthew Avison, lector de biologie moleculară la Universitatea din Bristol. Cu toate acestea, efectele secundare toxice l-au făcut nepopular printre medici. Așa că a fost preluat de veterinari și folosit la animale. Dar, pentru că rezistența umană la alte antibiotice s-a răspândit, medicii au revenit la Colistin pe motiv că e mai bun decât nimic.
Apoi, există şi călătoriile, una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm în cazul răspândirii rezistenței antimicrobiene, potrivit lui Davies.
"Un studiu suedez a urmărit un grup de tineri care au plecat în vacanță în diferite părți ale lumii. Nici unul nu a avut bacterii rezistente în intestine atunci când au plecat. Când s-au întors, un sfert dintre ei au luat microbi rezistenţi. Asta arată natura omniprezentă a problemei cu care ne confruntăm ", a spus ea.
Turismul, igiena personală, agricultura, practica medicală - toate sunt afectate de problema rezistenței la antibiotice și sarcina conferinței de la Berlin va fi aceea de a evidenţia cele mai eficiente și mai rapide soluții pentru a face față acestei crize.
