EXCLUSIV. Ministrul Nicolae Bănicioiu: ”Cred că grevă generală s-ar fi impus în 2010, în guvernarea Boc, când s-a luat şi nu s-a dat. Dar atunci a fost linişte”

07 Sep 2015
EXCLUSIV. Ministrul Nicolae Bănicioiu: ”Cred că grevă generală s-ar fi impus în 2010, în guvernarea Boc, când s-a luat şi nu s-a dat. Dar atunci a fost linişte”
 Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, nu vede rostul unei greve generale a personalului medical în condiţiile în care într-un an şi jumătate suntem la a treia mărire de salarii. Şi mai spune ministrul Bănicioiu că, lunar, cardul de sănătate face economii de 90 de milioane de lei, că introducerea triplei terapii este o chestiune de zile şi că, în contextul valului de refugiaţi, vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a unor epidemii.  

Domnule ministru, ce faceţi pentru a preveni o eventuală grevă generală?
Eu discut cu toată lumea care are reprezentativitate şi are un statut formal şi legal constituit. Am discutat cu sindicatele, cu Colegiul Medicilor şi cu toţi cei care au cerut să discute cu mine. Aşa am ajuns la concluzia că toate aceste eforturi pe care le-am făcut au fost la baza reformelor cerute de sistemul medical în ansamblu. Una dintre consecinţe a fost mărirea salariilor. Vă reamintesc este a treia mărire de salarii de când eu am venit la Ministerul Sănătăţii. În martie anul trecut, prima mărire, ce a bursei medicilor rezidenţi de 670 RON, a doua cea de la 1 ianuarie anul acesta, iar cea de a treia, aşa cum am promis, din economiile realizate prin introducerea cardului de sănătate, cu 25% de la 1 octombrie, în prima tranşă. Evident, discutăm şi este un plan asumat al Guvernului de recunoaştere a eforturilor şi pregătirii personalului medical. O recunoaştere bazată pe argumente foarte serioase înţelese de toată populaţia României, constând în respectul faţă de această categorie profesională. Este un plan de dublare a veniturilor într-un timp relativ scurt şi bine definit. Este pentru prima dată când suntem la a treia mărire a salariilor într-un an şi jumătate, când ne-am asumat un calendar foarte strict pentru dublarea salariilor, când suplimentăm veniturile cu serviciile private în spitale de stat, ca în multe alte ţări europene, dând posibilitatea medicilor de câştiga în România ca în Occident. În felul acesta, vom trece şi la asigurări private, pentru că trebuie să înţelegem că şi în România trebuie să existe acestea.

Dar nu există riscul ca, prin serviciile private în spitale publice, să se creeze o împărţire a pacienţilor în pacienţi cu şi fără bani şi, în funcţia de aceasta, accesul la serviciile medicale?
Dar şi în momentul de faţă este. Dar nu este corect să fie haotic. Când nu identifici şi defineşti fenomenul, abuzurile sunt mari. Cei care nu vor ca aceste aspecte să fie la vedere, după părerea mea, s-au complăcut ani la rând în această situaţie, a început să le placă, având convingerea că, nefiscalizat, câştigă mai mult. Dar când suntem membri cu drepturi depline în UE nu mai putem continua aşa.

În acest sens, aţi iniţiat şi introdus un proiect de lege…
Este un proiect de lege, semnat de peste o sută de colegi parlamentari care, de fapt, reglează şi dă posibilitatea personalului medical de a avea pacienţi privaţi în spitalul public. Adică, de a folosi, după orele de program şi după gardă, infrastructura spitalului în regim privat, ceea ce înseamnă nişte venituri pentru o muncă suplimentară. Sunt venituri în primul rând fiscalizate corect, care înseamnă eliminarea spăgii şi nicidecum legalizarea ei, aşa cum spun unii, care se fac că nu înţeleg.

 

Când credeţi că va fi adoptat acest proiect?
El a trecut de Senat şi este la Camera Deputaţilor, camera decizională. Eu cred că, în mod normal, opoziţia şi puterea ar trebui să susţină împreună acest proiect, unul de interes naţional, astfel încât cel târziu la jumătatea lunii octombrie ar trebui să treacă. Evident, dacă este acceptat.


Va fi sau nu va fi, această e întrebarea!

O grevă generală ar fi o premieră în ţara noastră. Deci întrebarea este: va fi sau nu grevă generală în sistemul medical?
De ce am avea grevă generală? Eu cred că toate structurile, sindicale, profesionale, ar trebuie să ne fie parteneri, pentru că, iată, măsurile pe care l-am propus noi chiar dau rezultate, sunt simţite şi de medici, şi de pacienţi, aduc economii în sistem. Chiar cred că ar trebui, cel puţin de această dată, să fie partenerii Ministerului Sănătăţii. Dacă mă întrebaţi, cred că grevă generală s-ar fi impus în 2010, în guvernarea Boc, când s-a luat şi nu s-a dat. Dar atunci a fost linişte.

Domnule ministru nu aveţi senzaţi că foarte mulţi tineri se duc la facultăţile de medicină pentru a studia aici şi a profesa în alte ţări?Din păcate, da. Pentru că medicina este o profesie bănoasă în afară şi mai puţin bănoasă în România. Dar sunt şi foarte mulţi tineri care studiază medicina având vocaţie şi dorinţa de profesa aici, de a ajuta bolnavul de aici. Foarte mulţi sunt pasionaţi de medicină. Dar dincolo de pasiune, pe măsură ce înaintează în vârstă există dorinţa de a se defini profesional, de a avea o familie şi venituri pe măsura pregătirii şi muncii efectuate. De aceea, tot ce am făcut a fost în sensul redării respectului pierdut cel puţin în ultimii ani.

 

Întrebări de la pacienţi

Alianţa Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice aşteaptă un răspuns la întrebarea când vor beneficia de tripla terapie?
În prezent, suntem în proceduri de selecţia furnizorului. Sunt proceduri în derulare cu companiile pharma producătoare. Este o comisie la CNAS ce poartă aceste negocieri în privinţa obţinerii preţului agreat de noi şi aşteptăm încheierea acordului. Din câte ştiu acest lucru se va întâmpla în foarte scurt timp. Este o chestiune de zile pentru introducerea triplei terapii. Vreau să subliniez că suntem Guvernul care şi-a asumat că va introduce interferonul free şi o facem, fiind printre primii în Europa, alături de alte patru ţări, România fiind a cincea.

 

Tripla terapie

Domnule ministru, alianţa pacienţilor cu afecţiuni hepatice solicită un un screening populaţional cel puţin la categoriile cu risc de hepatite virale C, B. Ce le răspundeţi?
Determinarea virusurilor hepatitice se decontează prin pachetul de bază în regim de screening. Am discutat cu specialiştii şi nu cred că este oportun să mai dublăm cu un program special în acest moment. De altfel, specialiştii mi-au explicat că acest program nu ar avea nici o finalitate pentru că azi poate să iasă testul negativ, iar mâine să iei virusul de undeva. Mai mult toate persoanele cu risc sunt testate permanent, aşa cum este cazul hemofilicilor.

Asociaţiile Bolnavilor de Cancer atrag atenţia asupra consecinţelor actualelor anchete din oncologie pentru că au apărut vânzătorii de iluzii care vin cu alternative terapeutice foarte scumpe, fără fundament ştiinţific, cu consecinţe dramatice. Ce le spuneţi acestora?Anchetele din oncologie nu au nici o legătură cu profesionalismul şi competenţa medicilor. Îndemn pacienţii să aibă încredere în medicii noştri care sunt foarte bine pregătiţi. Noi avem protocoale de tratament armonizate cu cele internaţionale. Întotdeauna am avertizat asupra locului şi a modului în care alegi tratamentul.

Şi referitor la aceste anchete din oncologie, ce ne puteţi spune?
Anchetele sunt în derulare, dar cred că prin informatizare se va produce o reglare a sistemului, în aşa fel încât acele posibile fraude nu vor mai fi atât de uşor de făcut, dimpotrivă vor fi foarte rapid şi uşor descoperite.

Când vom avea un Registru Naţional de Oncologie? 
Avem un Registrul regional la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca. Dar, ca o consecinţă a implementării cardului de sănătate şi a dosarului pacientului, toate datele despre evidenţa pacienţilor şi tratamentul acestora se află în SIUI, la CNAS.

Persoanele cu cancer, boli autoimune, boli rare etc. spun că lista de medicamente compensate şi gratuite pare că „ a îngheţat”. Ministerul Sănătăţii a realizat două actualizări ale listei de medicamente compensate şi gratuite pentru prima dată în ultimii şase ani. Până acum, am introdus 40 de molecule şi combinaţii de substanţe active noi, iar procesul de actualizare continuă.

Prima actualizare a listei a fost destinată pacienţilor care suferă de afecţiuni rare. Au fost compensate 17 medicamente orfane, fără echivalent terapeutic, pentru pacienţii suferinzi de forme rare ale unor boli cum sunt cancerul, epilepsia, afecţiuni endocrine, leucemia, afecţiuni neurologice degenerative.

La cea de-a doua actualizare, au fost compensate 23 de molecule pentru 29 de indicaţii terapeutice: afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, boli inflamatorii reumatice cronice, hepatita cu virusul B, HIV/SIDA, arterita idiopatică juvenilă. Şi, foarte important, lista este într-o actualizare permanentă, făcută nu de Ministerul Sănătăţii, ci de Unitatea pentru Tehnologii Medicale din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

 

90 de milioane de lei, lunar

Cardul de sănătate este obligatoriu de la 1 septembrie. Până acum, care sunt efectele introducerii acestuia?
Cardul înseamnă disciplină în sistem. Cardul este singurul instrument prin care se urmăreşte cu exactitate serviciul medical de care pacientul a beneficiat, ziua, ora, locul unde a fost acordat acest serviciu. Cardul înseamnă stoparea scurgerilor de fonduri din sistem. Ca dovadă au fost realizate economii de aproximativ 90 de milioane de lei, lunar.

Sunt medici de familie care consideră că modificările legate de înscrierea copiilor în şcoli, grădiniţe sunt nerealizabile, că sporesc birocraţia… Deocamdată, părinţii sunt derutaţi şi întrebarea este dacă aceşti copii se vor putea înscrie în şcoli?
Dimpotrivă. Noi am încercat să venim în sprijinul părinţilor, care se plângeau că sunt obligaţi să plătească analizele medicale pentru a avea acces în şcoli şi grădiniţe. Reglementările sunt publicate în Monitorul Oficial. Acum este nevoie de o adeverinţă medicală şi un aviz epidemiologic eliberate de medicul de familie în baza unui consult şi a istoricului din fişa medicală. Copiii se pot înscrie şi pe parcursul anului şcolar să prezinte aceste documente.

Este în dezbatere proiectul de hotărâre privitor la creşterea valorică a normelor de hrană în spitale. Care sunt principalele repere ale acestui proiect?
Se impune o actualizare a cuantumului alocaţiilor pentru pacienţii internaţi, mai ales că au rămas neschimbate din 2008 şi nu mai corespund realităţilor şi că succesul tratamentului este condiţionat şi de o alimentaţie corespunzătoare. Cuantumul alocaţiilor de hrană vor fi între 7 şi 19,4 lei pentru bolnavii adulţi, corepunzător bolilor pentru care sunt spitalizaţi, şi între 3 şi 17,5 lei pentru copii, în funcţie de categoria de vârstă şi afecţiune. Actualele alocaţii, stabilite în aprilie 2008, sunt între 7 şi 13 lei pentru bolnavii adulţi şi 1,8 şi 14,5 lei pentru copii. Acest proiect vine cu trei noutăţi importante: creşterea efectivă a sumelor destinate alimentaţiei, alocarea unor sume pentru bolnavii în regim de hemodializă care nu beneficiază de masă chiar dacă programul de dializă se face între 4 şi 6 ore, crearea bazei legale pentru ca autorităţile locale să poată suplimenta aceste sume.

„Nu putem vorbi de un risc iminent de epidemii”

Domnule ministru, în legătură cu valul de refugiaţi şi cu găzduirea unui număr dintre aceştia în ţara noastră, există riscul răspândirii unor boli, mai precis a unor infecţii?
Eu cred că nu trebuie să o privim ca o problemă. Dar trebuie spus că sunt aspecte tratate cu foarte mare atenţie. În Comitetul pentru situaţii de urgenţă, condus de vicepremierul Oprea, s-a discutat despre această posibilă problemă. Noi ne pregătim şi pentru aceste eventuale situaţii, în sensul de a asigura asistenţă medicală de specialitate în cazul în care este nevoie, dar şi la faţa locului, deoarece de multe ori ei nu ajung la spital. Suntem pregătiţi pentru a fi evaluaţi din punct de vedere epidemiologic în funcţie de zona de unde vin, pentru că, de exemplu, Siria ştim că are cazuri de poliomielită. Deocamdată, nu putem vorbi despre un risc iminent, mai ales că ţara noastră nu este tranzitată. Vom găzdui imigranţi în centre speciale şi atunci riscurile sunt mai mici pentru dezvoltarea epidemiilor. Sigur, pot exista boli digestive, poliomielită, boli transmisibile ca, de exemplu, rujeolă. Din această cauză, mesajul meu către populaţie se referă la vaccinare, care este foarte importantă şi singura metodă de prevenţie.

Legat de poliomielită şi de importanţa vaccinării, au fost confirmate două cazuri de poliomielită în Ucraina. Ce măsuri aţi luat pentru a limita riscurile?
În prevenţia poliomielitei important este vaccinul antipoliomielitic (IPV). Ministerul Sănătăţii a fost informat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Controlul Bolilor Transmisibile de faptul că au fost confirmate două cazuri de poliomielită cu virus polio circulant1. Este vorba de doi copii, de 4 şi 10 ani. Ca urmare a acestei situaţii apărute la graniţa ţării noastre, Ministerul Sănătăţii a recomandat direcţiilor de sănătate publică Satu Mare şi Suceava să întărească supravegherea paraliziei acute flasce, să asigure vaccinarea antipoliomielitică de rutină prin vaccinarea copiilor cu vaccin poliomielitic inactivat (VPI) conform schemei şi recuperarea copiilor cu vârste între 1 şi 5 ani cu mai puţin de trei doze de vaccin, în special în comunităţile considerate la risc. De asemenea, să continue monitorizarea enterovirusurilor în apele uzate şi atenţionarea persoanelor care călătoresc în Ucraina. Un medic de la DSP Argeş va face parte din echipa OMS care se va deplasa în Ucraina legat de cele două cazuri de poliomielită.

Cum stăm cu vaccinul antigripal pentru sezonul 2015-2016?
S-au încheiat contractele şi producătorul va livra prima tranşă de 250.000 de doze, iar până la sfârşitul lunii octombrie, a doua tranşă de 250.000 de doze. Astfel, vom avea vaccinul antigripal înainte de intrarea în sezonul rece.

 

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră