În acţiunea în constatare înaintată Curţii de Apel Bucureşti de către CNSAS şi consultată de MEDIAFAX (documentele au fost anonimizate) se precizează că documentele identificate arată că începând din 1972, Traian Băsescu a început cursurile la Institutul de Marină şi, tot în acelaşi an, acesta a început să fie folosit în calitate de sursă, atribuindui-se un nume conspirativ.
Acesta continuă să fie sursă, utilizând acelaşi nume conspirativ şi după ce, în 1973, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 502 din 29 august, Institutul de Marină Civilă Constanţa este unficat cu Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină, formând Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”. Competenţele sale se transferă la organele de contrainformaţii militare ale noului Institut de Marină.
În 1976, Traian Băsescu îşi încheie studiile când ofiţerii de contrainformaţii încetează legătura cu acesta şi transmit dosarul personal organului de securitate responsabil cu supravegherea informativă a întreprinderii. Dosarul este clasat şi trimis ulterior Serviciului de Securitate Port, care îl retrimite în arhivă.
În 1979 Traian Băsescu se înscrie în PCR, dosarul său este distrus ,,ca urmare a dobândirii de către titular a calităţii de membru’’, fără să fie microfilmat, se arată în acţiunea de constatare a CNSAS.
CNSAS arată că identitatea sursei Petrov, adică Traian Băsescu, este dovedită de faptul că numărul dosarului personal de Securitate se regăsește și pe notele informative olograf (scrise de mână) identificate în două dosare ale altor persoane urmărite de Securitate.
Mai mult, arată CNSAS, numele ofițerului de legătură din perioada colaborării cu organele de contrainformații militare este consemnat atât în Registrul jurnal pentru rețeaua informativă, cât și pe notele informative ale sursei Petrov, scrie g4media.ro.
În 1988, Băsescu revine în ţară şi hotărăşte să reia legătura cu organele Securităţii, sesizându-le acestora mai multe aspecte de interes operativ, în baza unei instruiri prealabile, fiind folosit ca persoană din baza de sprijin cu nume conspirativ.
În dosarul lui Traian Băsescu se regăsesc trei documente, dintre care două furnizate de către SRI şi MApN, care arată că fostul preşedinte este aceeaşi persoană cu sursa Securităţii.
Fila 118 din volumul 5 al Registrului inventor arhivă al fondului de reţea, păstrat la Constanţa, este un document pus la dispoziţie CNSAS de către SRI, iar filele 64v şi 65 din Registrul jurnal al unei reţele informative din Mangalia au fost puse la dispoziţie de către Direcţia de Siguranţă Militară a MapN. Un alt document este cadrul de semnalare a dosarului (…) de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul reţea păstrat la Constanţa, predat CNSAS la 8 aprilie 2019.
,,Subliniem ca identitatea dintre sursa (…) si dl. (…) rezultă din faptul că numărul dosarului personal (...) din perioada colaborării cu organele de contrainformaţii militare (...) se regăseşte şi pe notele informative olografe ale sursei (...) documente pe care le considerăm relevante în stabilirea calităţii de colaborator a acestuia’’, spune CNSAS în documentele înaintate către instanţă.
Totodată, se arată în documentele menţionate că inclusiv numele ofiţerului de legătură din perioada colaborării cu organele de contrainformaţii militare se regăseşte în două surse diferite.
,,Numele este consemnat atât în Registrul jurnal pentru reţeaua informativă (...) Mangalia, în dreptul dlui. (...), cât şi pe notele informative ale sursei”.
Pentru fostul preşedinte, colaborarea cu Securitatea a însemnat furnizarea de informaţii prin care se denunţau activităţi contrare regimului totalitar comunist, precum intenţa de a părăsi ţara şi relaţiile cu cetăţeni străini. Informaţiile din notele datate în 05.05.1975 arată că astfel se îngrădeau dreptul la viaţă privată şi dreptul la liberă circulaţie, ambele fiind prevăzute în Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Informaţiile furnizate de către acesta au în vedere legăturile stabilite de un coleg de facultate al acestuia cu cetăţeni străini, activitate îngrădită de către statul comunist, reprezentând un act ostil regimului totalitar, precum şi intenţia unei alte persoane de a pleca în străinătate, atitudine extrem de gravă din perspectiva aceluiaşi regim comunist.
În nota de constatare, CNSAS arată că furnizarea de informaţii a fost realizată în mod conştient şi că cele transmise au determinat măsuri concrete dispuse de către Securitate asupra persoanelor vizate. Într-una din notele sale, Traian Băsescu propune avizarea negativă a unei eventuale desemnări ca ofiţer pe navele româneşti ce pleacă în străinătate a unei persoane denunţate.
,,Se deţine material informativ furnizat de colaboratorul (...) din care rezultă că (...) ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate (...) să rămână acolo. Având în cedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ”, se arată documentul înaintat Curţii de Apel de către CNSAS.
Totodată, documentele mai arată că persoana avizată negativ în 1975 a continuat să fie supravegheată de către sursă timp îndelungat, iar în 1977, a fost, totuşi, avizată pozitiv de către acesta.
Pe 29 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat la Secţia Contencios Administrativ Fiscal dosarul deschis la sesizarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care cere stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu.
UPDATE
Documentul microfilmat, despre care Europa Liberă a scris încă de la începutul lunii mai, este de fapt o semnalare a dosarului de rețea pe numele lui Băsescu, dosar deschis în 1973 de Securitatea din Constanța, scrie acum Radio Europa liberă.
Este un mare semn de întrebare cum de acest document, mai exact ”cadrul de semnalare a dosarului”, nu a fost predat până acum CNSAS, deși instituția a cerut în repetate rânduri SRI-ului să-i dea toate documentele existente pe numele lui Traian Băsescu.
Fostul președinte a fost verificat de mai multe ori de CNSAS, în 2002, 2004, 2006 și 2009, ultima oară fiind în februarie 2014, și de fiecare dată a primit adeverință de necolaborare cu Securitatea. Ori de câte ori se face o verificare, CNSAS cere documente de la toți deținătorii de arhive, deci și de la SRI.
După 17 ani, iată că SRI a descoperit, în sfârșit, și microfilmul dosarului de rețea cu numele conspirativ ”Petrov”, alias Traian Băsescu.
Acest dosar a fost distrus în august 1978 când Traian Băsescu a devenit membru PCR, fără a fi microfilmat. Dar, spun surse din instituție pentru Europa Liberă, întodeauna Securitatea lăsa o semnalare pe microfilm a existenței dosarului, care conținea numărul dosarului și numele de cod.
Acesta este probabil traseul pe care s-a ajuns și la cele două note informative olografe, găsite în dosarele de urmărire informativă (DUI) ale celor doi colegi de Ia Institutul de Marină din Constanța, despre care Băsescu a furnizat informații Securității.
În perioada octombrie 2006-ianuarie 2015 șeful SRI a fost George Maior, actualmente ambasadorul României la Washington, perioadă în care SRI a predat arhiva CNSAS,iar Traian Băsescu a fost verificat de 3 ori, primind tot atâtea adeverințe de necolaborare.
UPDATE. REACŢIA LUI TRAIAN BĂSESCU, postare pe Facebook
Colegiul CNSAS a intrat în politică!
În timpul campaniei electorale, CNSAS a lansat acuzaţiile de colaborare cu securitatea la adresa mea şi a anunţat trimiterea dosarului la Curtea de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrative şi fiscal.
Astăzi, când la Parlamentul European se negociază distribuirea funcţiilor de influenţă politică, televiziunile şi presa scrisă sunt invadate cu documente care să aducă în prim plan dezbaterea pe tema colaborării mele cu securitatea.
Am fost curios să aflu care este sursa acestei distribuţii de documente şi am constatat că nicio copie nu a plecat de la Curtea de Apel Bucureşti.
Şi atunci rămâne o singură sursă, oameni politici din Colegiul CNSAS care au avut la dispoziţie toate documentele şi care au încălcat legea distribuindu-le către presă.
Este prima dată de la înfiinţarea CNSAS când instituţia se angajază în bătălia politică încercând să stimuleze o campanie de presă şi judecarea procesului la televizor şi nu în instanţă .
Păcat că CNSAS se lansează în politică. Nu pentru asta a fost creat.
