Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi băbeşti la coptul pâinii. Cum faci să te măriţi mai repede

28 Sep 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi băbeşti la coptul pâinii. Cum faci să te măriţi mai repede

Pânea când o plămădeşti, mai întâi pregăteşte totul: covată, polonic, ca să fie curate, şi când începi a cerne făina, faci cruce şi zici: „Doamne ajută!”. În plămădeală, după ce s-a răcit, se pune aluat dospit, oprit de la altă pâne sau drojdie. Apoi se bate bine cu polonicul ca să n-aibă boţuri şi când e gata, se presură pe deasupra cu făină, se face cruce apoi cu degetul mânii în aluat şi se moţăie din gură ca să crească, se acoperă şi se pune la cald.

După ce a dospit aluatul, se frământă şi se pune iar la dospit. Dacă se fac beşici, să nu te miri, tot astfel când pui în cuptor şi vezi că creşte, căci se deoache şi dă înapoi. Când începi a tăia din aluat şi porneşti a face pâne, de adaus se poate adăuga, dacă pânea e prea mică, dar de luat, ca să fie mai puţin, nu se poate, că e păcat, aşa să rămâie.

Din răsăturile de pe covată fac fetele o turtiţă ş-o mănâncă, ca să fie drăgălaşe la flăcăi şi să se mărite degrabă. Când pui pânea în cuptor, se face cruce deasupra gurei cuptorului cu lopata. Când ai pus numai o pâne în cuptor sau două şi a intrat cineva, se zice că acela e gol, are numai una sau două cămeşi.

Pânea în cuptor nu se numără, că nu ai pâne. Alţii spun că, dacă numeri, mori. Pânea, dacă e în cuptor, nu se numără, căci crapă. Pânea, când e arsă, în Mihalcea se zice că ăl de a făcut-o moare. Pânea, când o scoţi, mai mult să n-o pui înapoi, să nu întorci pânea înapoi, că se întorc peţitorii şi nu pot face vorbă. Tot aşa şi mămăliga, dacă o întorni după ce ai răsturnat-o. Iar omul însurat, dacă o întoarnă, se trudeşte mult la moarte şi nu poate muri.

Laptele, când a dat în foc şi l-ai luat deoparte, să nu-l mai pui pe vatră, ca şi mămăliga greşită, pe care n-o mai mesteci, căci se întoarce vaca la alungat. Mâncarea întoarsă din câmp, când duci vara la lucrători, dacă rămâne s-o aduci acasă, fata să nu mănânce, că se întoarnă de la bărbat după ce se mărită, se desparte. În câmp, poate mânca.

Când sunt două fete în casă şi mesteci mămăliga, să se puie una de o parte şi alta de cealaltă parte de mămăligă şi, din care parte vor sări mai sus stropii, aceea se va mărita mai curând. Când scoţi pânea din cuptor, dacă o uzi cu apă, ai moarte uşoară, pentru că ai răcorit-o. Când ai scos pânea, dacă mai bojbăieşti în deşert cu cociorva, mai tragi gândind că se mai află vreo pâne, atuncea tragi moartea.

Mămăliga, când o mesteci, să n-o pătuleşti de tot, s-o laşi străfoşată în mijloc, că de aceea sunt oamenii pleşuvi. Dacă pătuleşte femeia îngreunată mămăliga, îi va fi copilul pleşuv. Dacă are femeia copil cu capul ascuţit, când scoate pânea din cuptor, să taie două pâni îngemănate şi să le rupă pe capul copilului. Aceasta să facă aşa până se va îndrepta.

Când curge făina pe vatră, Maica Domnului stă în genunchi până ce o mături, să nu ardă în foc trupul fiului ei. Cine aruncă ciocălăi cu grăunţe în foc, trupul aceluia pe ceea lume e cu arsuri, aşa ca „cucoşii”, ca grăunţul ars pe ciocălău.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră