Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi băbeşti. Cum să fereşti copilul de boli

07 Iun 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi băbeşti. Cum să fereşti copilul de boli

Dacă un copil sare din somn și țipă, se chircește, i se încleștează fălcile, se zvârcolește și începe să gâfâie obosit, baba zice că suferă de „apucat”. Când copilului i se umflă pântecele, capătă dureri crâncene de stomac și pântecare mare, din care cauză se îngălbenește și slăbește grozav, atunci are „babițe”. Când copilul bolnav are dureri strașnice la somac, se zvârcolește și icnește des, când nu vrea să sugă și varsă orice mâncare i se dă cu sila, baba zice că suferă de „mătrice”.

Dacă un copil mititel are nasul uscat, fără muci, și se freacă mereu la el, urdină, se zvârcolește și țipă, nu suge țâță și are mereu vărsături, suferă de „moleți”. Baba îi descântă cu 9 „moleți” (larvele gândacului de făină, numite și „sfoiegi” sau „surdumași”); dacă aceștia mor în timpul descântecului, e semn că într-adevăr copilul e bolnav de „moleți”; dacă nu mor, copilul are altă boală.

Dacă simptomele exterioare nu sunt suficiente pentru a indica babei doftorese diagnosticul exact al bolii, ea recurge la diverse mijloace ajutătoare. Astfel, în județul Tutova, când presupune că bolnavul ar avea „dalac”, baba ia o broască și o alipește de bubă: dacă broasca moare, e încredințată că e bolnav de dalac.

În județul Romanați, dacă baba bănuiește că bolnavul suferă de „înăbușeală” (astmă), procedează în modul următor: miercurea și vinerea, spală vasele și toarnă lăturile într-o strachină nouă, în care mai pune, de trei ori, cenușă cu lingura, cu pieptenele sau cu fusul. După aceea pune deasupra strachinei o oală nouă de pământ: dacă bolnavul suferă într-adevăr de „înăbușeală”, apa din strachină se ridică în oală și începe să bolborosească, așa cum bolborosește stomacul bolnavului, iar dacă apa nu se ridică, omul nu suferă de „înăbușeală”.

Unele babe pretind a nimeri boala cu ghiocul, oglinda, fusul, biciul, cuțitul, brâul, sita, în stele, în cărți sau în bobi. Altele (județul Dolj) cu ceară sau cositor: topesc cositorul sau ceara și le aruncă, topite, într-o stachină cu apă neîncepută luată de la fântâna din care bea bolnavul. Cositorul sau ceara se întăresc în apă, luând diferite forme; vrăjitoarea se uită la el și i se pare că i se arată partea corpului care e bolnavă.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră