Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi Băbeşti. Ce să faci ca să nu-ţi fie copilul leneş

04 Iun 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Sfaturi Băbeşti. Ce să faci ca să nu-ţi fie copilul leneş

Să nu izbești merele unul de altul, că are să dea piatră, sau, mai adesea: „până la Sf. Ilie să nu bați merele, căci bate piatra”. În ziua de Sf. Alexe, să nu iei în mână ac, sulă, băț, furcă, în fine, nimic ce e ascuțit, că vezi șerpi peste an. Pentru că barza se hrănește cu șerpi, cel ce a înghițit un șarpe trebuie să mănânce bucate făcute din carne de barză. Sau: „Când va intra șarpele într-un om, să prindă o barză, s-o taie, să-i scoată inima, s-o fiarbă bine și să-i bea zeama”.

Pentru că babița (pelicanul) are gușă, se recomandă untura de babiță celor ce suferă de gât cu răgușeală. Umplând cineva borșul, trebuie să fie atunci mânios, ca să fie borșul acru. Sau: „Când umpli borș, dacă vrei să fie acru, să dai cu lopățica pe la nasul unuia care se supără repede, căci se va face borșul acru ca el. În Țara Oașului, când se descântă de „mărin”, se ia „un miez de piatră într-o cârpă de mătase, ca să moaie umflătura de la uger ca mătasea”.

Se ține Vinerea seacă (vinerea Paștilor), pentru ca să sece bubele și toate bolile din trup. Creanga pe care a cântat cucul se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie dragi la lume, cum e și cucul de drăgălaș. O bucată din „funia clopotului bisericii e bună de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume, cum e ascultat clopotul. Copilului nou-născut i se dă de băut dintr-un clopoțel sleit, ca să fie cântăreț mare. Cu betele să nu te încingi pe dos, că ești în dosul tuturor. Cu ață de la ițe să nu te legi la picioare, că dai îndărăt ca ițele.

Nu mânca ceva uitat, că uiți degrabă. Să nu mănânci pâine uitată, că nu te mai însori sau nu te mai măriți, rămâi ca pâinea. Pâinea ce-o uiți în cuptor să n-o mănânci, sau mâncarea uitată în vatră, că uită oamenii de tine. Tot astfel, în Indiile orientale olandeze, locuitorii din insula Halmahera nu mănâncă ceva uitat (un cartof sau o banană ce a rămas în fundul oalei), ca să nu devină uituci.

Femeia, când pleacă cu marfa la târg, pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa în ciur, așa să nu stea marfa mea”. În județul Dolj (com. Leu), copilul bolnav de friguri e dus până-n zori în dosul casei, unde-l spală cu apă trecută prin ciur, ca să nu țină copilul frigurile, cum nu ține ciurul apa. Când se învălește pâinea cu sul, se înnoadă o pană de găină, ca pânza să meargă așa de ușor în stativ ca pana.

Copiilor mici, când încep să se ridice în picioare, întâi să le dai cu pana de gâscă pe la picioare, ca să fie ușori ca pana. În Basarabia li se pune o pană de gâscă în scăldătoare. Când un copil e leneș, e bine să-i dai aripi de furnică, și atunci se face sprinten și iute ca furnica. Copilul în a cărui scaldă se va pune trup de licurici, se va face luminat la minte.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră