Tradiția populară românească cunoaște mai multe legende despre nașterea Fecioarei Maria, însă toate au la bază dorința lui Ioachim, descendent al regelui David și a Anei, urmașă a neamului lui Aaron de a avea un copil. Bătrâni, cu frica si cu credința în Dumnezeu, asupriți si considerați blestemați pentru că nu puteau avea un copil, Ioachim și Ana s-au rugat neîncetat lui Dumnezeu să le dăruiască un copil.
Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea şi suspinurile şi, trimiţând pe Sfântul Arhanghel Gavriil la Ioachim, în munte, apoi la Ana, în grădină, a vestit fiecăruia că vor fi binecuvântaţi la bătrâneţe cu o fiică ce se va numi Maria, de care toate popoarele pământului se vor bucura.
Obiceiuri şi tradiţii
În calendarul arhaic, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este cunoscută sub denumirea de Sfântă Maria Mică si este echivalenta încheierii anotimpului de vara si începutul celui tomnatic.
Ca orice sărbătoare care trebuie ținută și sfințita prin încetarea oricăror treburi gospodărești, în ziua de 8 septembrie sunt interzise activitățile domestice importante.
Ziua care precedă aceasta sărbătoare si cea care urmează sărbătorii, adică zilele de 7 si 9 septembrie, sunt considerate la rândul lor „zile sacre”, în tradiția populara fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”.
Femeile care vor sa nască ușor trebuie să se roage Fecioarei Marii și Sfinților Ioachim și Ana pentru „dezlegarea pântecelui.”
În aceste zile lucrul în gospodărie sau preparatul bucatelor sunt interzise sau în caz contrar vei abate asupra ta și asupra copiilor tăi mânia divină. Una din credințele moștenite din bătrâni ne vorbește despre pedeapsa cu arsuri sau izbituri… Dacă ești mamă și vrei să-ți ferești copilul de pete și nenorociri, nu cumva să lași pe foc o oală cu mâncare…
Dacă în această zi de sărbătoare înfloresc perii și merii, o toamnă lungă și frumoasă se anunță.
Dacă în schimb plouă în ziua Nașterii Maicii Domnului, iată un semn care prevestește o toamnă ploioasă și friguroasă.
Se crede de asemenea că între sărbătorile celor două Marii nu cade bruma.
Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se dă startul târguilor și iarmaroacelor de toamnă.
Se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria.
Pe 8 septembrie, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.
De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
