Opera din Cluj riscă să nu îşi poată susţine spectacolele stagiunea viitoare din lipsă de bani, a avertizat managerul instituţiei, Florin Estefan, citat de Monitorul de Cluj.
El a explicat că au fost înştiinţat săptămâna trecută, printr-o hârtie de la Ministerul Culturii, că bugetul pentru "Bunuri şi servicii“ a fost redus la 30% din valoare, iar acest lucru l-ar împiedica să îşi plătească colaboratorii, fără de care nu poate fi susţinut nici un spectacol.
La fel, și managerul Operei din Iaşi, Beatrice Rancea, a anunţat că este posibil ca spectacolele de la începutul stagiunii viitoare să nu se mai țină, Ministerul Culturii reducând bugetul pentru "Bunuri şi servicii“ la 30%.
În raportul de activitate trimis la Ministerul Culturii, managerul Rancea estimează pe anul 2019 un buget de 44 milioane lei, din care cheltuielile salariale reprezintă 30,8 milioane, iar cheltuielile cu „Bunuri şi servicii“ sunt în jur de 11 milioane de lei, adică un sfert.
"Acum o săptămână, din păcate, am primit o hârtie din partea Ministerului Culturii în care eram atenţionaţi că bugetul pe care îl aşteptam pentru «Bunuri şi servicii» pe această lună, buget care oricum era insuficient pentru a ne desfăşura în bune condiţii activitatea, s-a redus şi vom primi doar 30% din valoarea acestuia. Asta înseamnă că există riscul, asta dacă nu se întâmplă o minune, să nu ne mai desfăşurăm activitatea“, a explicat Beatrice Rancea într-o conferință de presă.
Poți să joci "Lacul Lebedelor" doar cu jumătate din numărul de interpreți? Poate striga solistul să vină armata și să apară doi soldați? Întrebări retorice, desigur.
Managerul a explicat că într-o situaţie similară se află şi alte instituţii de cultură din subordinea Ministerului Culturii, însă cele mai afectate ar fi operele naţionale, care nu funcționa fără colaboratori, fiecare spectacol presupunând munca unui număr foarte mare de oameni.
Beatrice Rancea a adăugat că, împreună cu Florin Estefan, a făcut un memoriu către Ministerul Culturii, care se adaugă unui memoriu anterior, pe care l-au semnat ambii, dar care a fost trimis de Ion Caramitru şi semnat de toate instituţiile de cultură din ţară subordonate Ministerului Culturii.
În memoriu se explică faptul că, dacă nu se găsesc bani pentru producţiile în desfăşurare şi pentru colaboratorii fără de care nu se poate desfăşura activitatea, nu vor mai putea fi puse în scenă spectacole.
La Iași sunt 21 de balerini care au statutul de colaborator. Unii sunt din Japonia. Și la Constanța sunt 21 de balerini colaboratori. Acești colaboratori permanenți din străinătate nu au bani nu numai să se întoarcă acasă cu un avion, dar ei au chirii în fiecare lună, scrie şi rfi.ro.
Acești colaboratori din străinătate nu ocupă posturile unui artist sau unui colaborator din România, pentru că managerii Operei spun că școala din România nu acoperă necesarul de balerini, de artiști lirici din cor pentru a avea numai interpreți români, adaugă sursa citată.
În această toamnă, Opera din Cluj împlineşte 100 de ani de la înfiinţare şi, practic, conform declaraţiilor celor doi manageri, la 100 de ani de la semnarea actului de înfiinţare, ar putea să nu îşi poată deschide stagiunea, reaminteşte Monitorul de Cluj.
Este cea mai gravă situație din ultimii 30 de ani, spun managerii operelor din Iași și Cluj.
