Studiu: Majoritatea alimentelor consumate sunt în mod artificial hipergustoase și creează dependență prin activarea unor circuite neuronale

14 Noi 2019
Studiu: Majoritatea alimentelor consumate sunt în mod artificial hipergustoase și creează dependență prin activarea unor circuite neuronale

Majoritatea alimentelor consumate în Statele Unite sunt în mod artificial hipergustoase și creează dependență prin activarea unor circuite neuronale arată concluziile unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Kansas.

În urma studiului, aceștia au reușit să alcătuiască o listă de criterii ștințifice prin care care ar putea califica alimentele drept hiper-palatabile, scrie 360medical.ro.

O marcă populară de chipsuri de cartofi din SUA s-a promovat cu sloganul ”pe pariu că nu poți mânca doar unul!”.

Acest lucru se poate datora faptului că chipsurile, precum multe alimente din dieta americană, pot avea un amestec de ingrediente capabil să excite circuitul neural legat de recompensă al creierului și să supraalimenteze mecanismele menite să semnalizeze atunci când s-a consumat cantitatea suficientă de mâncare, ceea ce face ca această categorie de alimente să devină problemetice pentru societate.

Această clasă de alimente, adesea prelucrate sau dulciuri, cu combinații de grăsimi, zahăr, carbohidrați și sodiu, este numită de cercetători ”hipergustoase”. Deși multe studii s-au axat pe alimentele hipergustoase în ultimii 15 ani, niciunul nu a oferit încă o definiție concretă a ceea ce constituie un aliment hipergustos sau “hiperpalatabil”.

”Mai multe cercetări au subliniat că producătorii au formule bine proiectate pentru aceste tipuri de alimente pentru a le face palatabile și pentru a spori consumul. Dar aceste formule sunt necunoscute pentru comunitatea științifică, ceea ce reprezintă o limitare majoră. Dacă nu există o definiție standardizată, nu putem face comparații. Am putut folosi doar definiții desciptive cum ar fi dulciuri, deserturi și fast-food dar acest tip de definiție descriptivă nu este specifică mecanismului real prin care ingredientele duc la un gust sporit”, a precizat autorul principal Tera Fazzino, profesor de psihologie la University of Kansas și director asociat la Cofrin Logan Center for Addiction Research and Treatment la Life Span Institute, citat de sciencedaily.com.

Cercetătorii au definit criteriile pentru alimentele hipergustoase prin efectuarea unei recenzii a literaturii de specialitate, apoi prin folosirea unui software pentru a analiza definițiile a 7.757 alimente din baza de date Department of Agriculture’s Food and Nutrient Database for Dietary Studies (FNDDS).

Pentru aceasta cercetătorii au luat toate definițiile descriptive ale alimentelor din documentele de specialitate și le-au încărcat una câte una într-un program de nutriție foarte precis în modul prin care cuantifică ingredientele unui aliment. Acest software furnizează un set de date foarte bine detaliat ce specifică câte calorii există într-o porție și ce cantități de grăsime, zahăr, carbohidrați și alte ingrediente se găsesc într-un produs.

Echipa de cercetători a analizat produsele ce aveau criteriile stabilite în urma recenziei documetelor, în mod special acolo unde ”sinergia dintre ingredientele cheie dintr-un aliment creează o palatabilitate sporită artificial, mai semnificativă decât gustul care ar fi fost produs de către un singur ingredient”.

Ei au identificat aceste sinergii cu valori specifice aplicate la trei grupuri: combinațiile dintre grăsime și sodiu (ca hot-dog-ul sau baconul), combinațiile de grăsime și zaharuri simple (ca tortul, înghețata și negresele) și combinațiile de carbohidrați și sodiu (ca biscuiții, covrigeii și popcornul).

”În esență, am vrut să identificăm alimentele asemănătoare prin niveluri similare de cel puțin două ingrediente, pentru că aceasta este baza teoretică a inducerii efectului sinergistic de palatabilitate”, a mai explicat Fazzino.

Odată ce cercetătorii au fost capabili să cuantifice caracteristicile hipergustului, au aplicat criteriile definițiilor alimentelor catalogate la FNDDS și au descoperit cât de prevlente au devenit alimentele hiper-palatabile în dieta americană.

Autorii au stabilit că 62% din alimentele din FNDDS au atins criteriile pentru cel puțin unul din cele trei grupuri identificate. Majoritatea (70%) acestor alimente au avut concentrații ridicate de grăsimi și sodiu, cum ar fi în cazul cărnii sau ouălelor și alimentelor bazate pe lapte, ca omletele sau sosurile din brânză.

De asemenea 25% din alimentele hiperpalatabile aveau cantități ridicate de grăsimi și zahăr, iar 16% din aceste alimente concentarții ridicate în carbohidrați și sodiu. Mai puțin de 10% s-au calificat în cel puțin două grupuri.

Cel mai șocant, alimentele etichetate ca neavând grăsimi sau având grăsimi reduse sau neavând grăsimi, zahăr, sare sau calorii au reprezentat 5% din alimentele hiperpalatabile identificate de cercetători. Mai mult, din toate alimentele cu etichete pe care scrie că există zahăr redus sau deloc sau grăsime, sodiu și zahăr din lista FNDDS, 49% s-au dovedit a fi hiperpalatabile.

Cercetătorii speră că cercetarea ar putea oferi o ghidare pentru agenții decizionali, care să avertizeze consumatorii despre alimentele hiper-palatabile, care să îmbunățească dietele copiilor inclusiv prin restricționarea folosirii acestor alimente în cantinele școlare deoarece “creierele acestora sunt încă în curs de dezvoltare și pot fi afectate de aceste tipuri de alimente”, se mai afirmă în concluziile studiului

Autorii studiului intenționează să realizeze și o cercetare care să compare alimentele existente pe piața americană cu cela din alte state, cum ar fi cele consumate în sudul Italiei unde predomină o dietă mediteraneeană.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Life style

Ultima oră