Germania îi reabilitează și îi despăgubește pe frontieriști. România nici nu-i pomenește pe ai săi

07 Mar 2018 | scris de Istvan Deak Marina Constantinoiu
Germania îi reabilitează și îi despăgubește pe frontieriști. România nici nu-i pomenește pe ai săi Galerie foto (4)

Frontieriștii din fosta Republică Democrată Germană (RDG) au parte de un statut aparte în Germania. Perioada petrecută în spatele gratiilor pentru tentative de a părăsi definitiv blocul socialist este recunoscută ca detenție politică.

În baza Legii Reabilitării, articolul 17a, frontieriștii germani au dreptul să solicite și să încaseze o pensie de victimă a sistemului comunist, în valoare de 300 de euro. Nivelul pensiei este ajustat la începutul fiecărui an.

Condiții

Pentru asta, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții. Solicitantul trebuie să fi petrecut minimum șase luni într-o închisoare din fosta RDG sau dintr-o zonă  din fostul bloc comunist, sa fie reabilitat de o instanță de judecată și să prezinte o declarație de venit din care să reiasă că este într-o situație financiară dificilă.

 

Filă din decizia privind reabilitarea şi indemnizarea victimelor

Pentru a obține pensia de victimă, solicitantul trebuie să depună o cerere, o declarație de venit și o copie de decizie de reabilitare sau un document oficial care să ateste recunoașterea sa ca fost deținut politic (legea ajutorării deținuților/HHG nr4, aliniatul 10).

Urmași ai deținutilor politici nu au dreptul să solicite pensia specială de victimă, dar au posibilitatea să solicite sprijin financiar din partea fundației pentru foștii deținuti politici, cu sediul în Bonn.

Sprijin financiar

Persoanele care au fost încarcerate pentru o perioadă mai mică de șase luni au dreptul să apeleze la fundația din Bonn, și să încaseze un sprijin financiar de 250 de euro. Legea nu permite să primești și pensia specială de victimă, și sprijin financiar de la fundație.

Flyer al fundaţiei din Bonn, pentru susţinerea reabilitării şi indemnizării juste a frontieriştilor est-germani

Legea definește ”situația financiară dificilă” în felul următor: ai dreptul să încasezi pensia specială completă, adică cei 300 de euro, dacă venitul tău net la finalul lunii nu depășește 1212 euro,  pentru celibatari, și 1616 euro, dacă ești căsătorit sau într-o formă similară de concubinaj.

Cu alte cuvinte, dacă venitul tău este mai mare de 1512 euro, respectiv 1912 dacă ești căsătorit, atunci nu primești nimic. De exemplu, dacă ești necăsătorit și ai un venit lunar de 1462 euro, atunci ți se cuvine o pensie specială de doar 50 de euro.

Sunt și nemulțumiri

Dacă ai însă venituri mai mici de 1212 euro, legea tot nu îți permite să încasezi mai mult de 300 de euro. Acest lucru a generat nemulțumirea multor frontieriști care s-au organizat în asociații și încearcă să schimbe legea în instanță, considerând că este neconstituțională și nedreaptă.

Legea mai prevede că, în cazul care ai și un copil minor, pragul maxim al venitului lunar va fi mărit cu 404 euro (1616 în loc de 1212) pentru fiecare copil minor, până când aceștia vor împlini 18 ani.

Lupta pentru drepturile frontieriştilor, varianta germană

Cine nu are dreptul

Nu pot solicita pensia specială foști deținuți politici care au încălcat drepturile de bază ale omului și ale statului de drept sau care au fost condamnați definitiv la o pedeapsă de cel puțin trei ani de închisoare pentru o faptă penală de altă natură. Pensia urmează să fie încasată lunar, din momentul unei decizii favorabile, fără plăți retroactive.

Frontieriștii est-germani mai au timp să solicite reabilitarea lor până la data de 31 decembrie 2019. Conform documentului emis de Ministerul Justiției din Landul Mecklenburg-Pomerania se recomandă inițierea procedurilor în landul din fostul RDG în care s-a pronunțat sentința, preferabil la cea mai înaltă instanță posibilă.

Foștii deținuți politici solicită o sumă mai mare de 300 de euro, care să fie plătită integral indiferent de venitul lunar și statutul persoanei în momentul actual și să fie ajustată mai degrabă în functie de perioada petrecută după gratii, perioadă care îi împiedică pe cei mai mulți să aibă acum o pensie completă.

Efortul financiar al Germaniei Federale

Pe de altă parte, nu trebuie minimalizate eforturile RFG din acea perioadă. Libertatea a aproape 35.000 de frontieriști și 215.000 de deținuți politici, încarcerați în inchisorile din RDG, a fost cumpărată în secret de RFG, cu sume de 90.000 de mărci germane pentru fiecare deținut. Cei mai mulți au scăpat astfel de cel puțin încă un an petrecut în spatele gratiilor.

Aceștia erau primiți cu brațele deschise în Germania de Vest, li se asigura o locuință, erau ajutați să își găsească un loc de muncă, erau imediat înscriși în facultate dacă doreau, încasau o așa-zisă primă de instalare de câteva sute de mărci germane și încasau după prima lună și ajutor social.

Mai mult, cei care imediat după 1990 au dat statul în judecată și au cerut despăgubiri, au încasat 8200 de euro, într-o singură tranșă, așa cum reiese dintr-o mărturisire a unui frontierist est-german, a cărui poveste am prezentat-o AICI.

Sechele

Din păcate pentru mulți dintre frontieriștii est-germani, acele perioade de detenție, hărțuirea incredibilă la care au fost supuși, calvarul care a urmat tentativelor lor de trecere a frontierei au lăsat în urmă traume puternice, sechele de tot soiul. Sunt oameni care nu au reușit niciodată să lucreze în condiții de normalitate, să aibă o viață normală, ceea ce atrage după sine și o situație precară la pensie.

inchisoare Rostock

Una dintre închisorile est-germane în care au fost încarceraţi frontierişti

Muțenia și obtuzitatea de la noi

Chiar dacă poate imperfectă, Germania are o legislație pentru victimele de la granițe. România nici măcar nu le pomenește decât sporadic, în ”Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România” și de către jurnaliștii care au mai scris de-a lungul timpului despre fenomenul frontierist, ba chiar de frontieriștii înșiși, în cărți despre experiențele lor. Dar nimeni, în atâția ani de la Revoluție, nu s-a gândit la o legislație specială pentru acești oameni.

Sunt zone din această țară din care lipsește la apel o generație. Acei oameni au fugit de ciuma roșie, căutându-și un rost în alte țări.

Până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, în 1969, celelalte Coduri din perioada comunistă asimilau detenţia pentru trecerea frauduloasă a frontierei uneia politice. Închisorile erau pline de frontieriști, care aveau de înfruntat un regim carceral crâncen.

Numai că după 1968, când Nicolae Ceauşescu a vrut să arate lumii o altă faţă, noţiunea de deţinut politic trebuia să dispară din peisaj. Aşa se face că frontieriştii au ajuns „deţinuţi de drept comun”, asemeni tâlharilor.

România democratică are de reparat această nedreptate, în cazul majorităţii frontieriştilor. O intervenție legislativă, chiar dacă evident tardivă, este obligatorie.

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@gmail.com și istvan.deak2014@gmail.com

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră