În comunism, frontierele României erau păzite cu strășnicie, dar nu cum ar crede orice om normal, trăitor într-o democrație, și anume de ingerințe externe.
Nu, granițele României erau păzite cu arma, de care se făcea uz nu de puține ori, de înșiși cetățenii români.
Anomalia face parte din tabloul unui regim dictatorial, deci și al comunismului în România, care își ținea prizonieri cetățenii.
În anii comunismului deplasările în ţările occidentale erau extrem de rare, rezervate doar câtorva persoane, în anumite condiţii, iar cele în statele comuniste aprobate după multe verificări şi în general pentru excursii organizate, cu grupul.
Deţinerea unui paşaport nu era posibilă, astfel că libertatea de mişcare a oamenilor dincolo de graniţele ţării era serios îngrădită.
Dublă îngrădire
Mai mult de atât, libertatea de mişcare în interiorul propriei ţări devenise, cel puţin în anii 80, la fel de îngrădită, atât timp cât locuitorii României din alte zone decât cele de graniţă aveau nevoie de explicaţii foarte serioase şi verificabile pentru a-şi justifica prezenţa în localităţile de graniţă. Dublă îngrădire, prin urmare!
În arhiva Ministerului de Interne, Fond Documentar referitor la “Starea infracțională la frontiera de stat a R.S. România în 1975 și unele evenimente înregistrate la frontiera româno-iugoslavă”, apar detalii despre nemulțumirile Securității comuniste față de activitatea autorităților de frontieră.
Nemulțumirile au devenit, de altfel, leit-motiv pentru Securitate până în 1989, fiind exprimate în nenumărate rânduri, iar presiunile asupra celor însărcinați cu paza graniței, dar și a populației din zona de graniță, care ar fi trebuit să depisteze și denunțe eventualii fugari, au crescut în aceeași măsură în care a crescut numărul de frontieriști, până la Revoluție.
“Apreciem că în prezent nu se desfășoară la un nivel corespunzător supravegherea informativă generală în zona de frontieră, pe motiv că, în conformitate cu ordinul 665, organelor de miliție rurală nu li s-a mai dat în competență problema lucrării persoanelor cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei. Propunem a se reveni la această prevedere.
Nefiind angrenat întregul aparat de securitate și militia la depistarea, urmărirea și contracararea acțiunilor unor persoane care se preocupau de plecarea din țară pe căi frauduloase, unele elemente au reușit să comită infracțiunea fără să fie semnalate sau, dacă au existat unele materiale de primă sesizare, nu s-au luat măsuri de verificare în timp util și operativ pentru a se putea preveni săvârșirea faptei.
Nu este nici pe departe îndeajuns să primești semnalarea și s-o comunici grănicerilor pentru a-l reține pe cel în cauză atunci când va încerca să fugă din țară. Grănicerii după 3 luni anulează din oficiu consemnul dacă nu se revine cu date noi”, nota sursa citată la acea veme.
Sunt solicitate măsuri concrete
Întregul aparat de securitate trabuia să analizeze persoanele care și-au manifestat intenția de a ajunge în țări capitaliste pe căi frauduloase, dar și persoanele cărora nu li s-a aprobat plecarea cu pașaport în străinătate.
În același timp să se selecționeze persoanele care au fost în relații apropiate cu cetățeni romani ajunși în străinătate pe căi frauduloase, să se acorde atenție deosebită influenței negative a fugarilor asupra rudelor și prietenilor privind instigarea la ”evaziune” (termenul folosit de autoritățile statului comunist în documentele privind evenimentele de la graniță – n.r), să se selecționeze persoanele pretabile la evaziunea din țară și să se acorde o atenție deosebită celor care se eliberează din detenție (foști infractori de frontieră).
Cifrele fugii, așa cum apar în dosar
Conform documentului amintit, în 1975 au încercat să treacă fraudulos granițele 1.142 de persoane, 953 au fost reținute la granițe, 189 au trecut ilegal. Dintre aceștia, 104 au fost predați părții române de autoritățile vecine, iar 85 au ajuns în Vest. 907 au acționat la frontiera cu Iugoslavia, 156 la cea cu Ungaria, iar restul la alte sectoare ale frontierei.
Evident că au fost instrumentate doar cazurile despre care se luase cunoștință, cele ale victimelor la frontieră lipsesc complet, ca și bătăile crunte încasate de cei prinși când încercau să fugă, în timp ce numărul celor care au reușit este mult mai mic decât în realitate, plus că frontieriștii din alte țări, care încercau să fugă prin România, nici nu sunt menționați.
Ce riscau cei care încercau să ajungă în libertate, în țări democratice? Nici mai mult, nici mai puțin decât moartea. O scriu negru pe alb autoritățile comuniste ale României. “Cu ocazia avertizărilor, dezbaterilor publice, atenționării acestora, să fie fotografiate și să li se atragă atenția că vor fi date în atenție la frontieră, unde riscă în afara faptului de a fi reținute, SĂ FIE ÎMPUȘCATE, AȘA CUM AU FOST FRAȚII BLAGA SIMION ȘI ALEXANDRU ȘI ALȚII”, scrie chiar sursa citată.
“Porci mistreti”
La data de 22.06.1975, Batalionul Oravița a raportat că în noaptea de 21/22 a avut loc o trecere frauduloasă descoperită de postul control format din soldat Tănase Constantin, la ora 06:00, în raionul pichetului Vărădia, pe direcția B.62/3.
“Urmele sunt acoperite de infractori, însă în marginea interioară a fâșiei se observă clar două tipare. După ce a ajuns la locul trecerii, lt.col Petre Ion, comandatul B.Oravița, a raportat la brigadă că este vorba de urme facute de animale, 6-8 porci mistreți”.
La data de 10 iulie s-a constatat dispariția încă din data de 20 iunie a lui Timiș Ioan, născut la 30.10.1958 în Borșa-Maramureș, elev anul I la școala profesională Reșița, cu domiciliul în Vărădia. El a trimis o vedere din Austria părinților prin care îi anunța că a ajuns cu bine.
“Deci se concluzionează în mod cert că autorii trecerii sunt numitul Timiș Ioan și o altă persoană, se pare un fost coleg de-al său”, spune documentul.
“Rătăcit până în Iugoslavia”
Un alt caz care a stârnit furia Securității este cel al minorului Voinescu Bindea (15 ani) din Naidăș, care a fost returnat de autoritățile iugoslave la data de 16.06.1975. El a admis că a trecut fraudulos frontiera în noaptea de 13.06.1975. “De menționat că în raionul de pază al pichetului Rusova, B.Oravița au fost urme descoperite urme, concluzionându-se că sunt de animale. După cercetări, minorul a fost pus în libertate, fiind considerat că s-a rătăcit”.
Urme neobservate
La data de 03.06. 1975, iugoslavii l-au predat pe Doroftei Mihai, 19 ani, din Timișoara, care trecuse frontiera prin raionul Gruceni, pe direcția bornei A157/6.
“Urme care n-au fost descoperite cu toate că au fost suficient de bine imprimate pe fâșia arată”. Deși acesta și-a recunoscut fapta, procurorul de la “B. Timișoara revine în raportul nr.84, raportând că infractorul s-a rătăcit și dorea să meargă la o fată în Foieni sau Gruceni (lucru ireal), propune punerea în libertate și amendarea cu 200 lei. La intervenția organelor noastre s-au administrat probe concludente, iar Procuratura Timișoara i-a emis mandat de arestare, fiind condamnat și depus la Penitenciarul Timișoara”.
Urme astupate
În noaptea de 21/22.07, sold. Chele Ioan din pichetul Moravița a descoperit indicii de trecere frauduloasă pe direcția Bornei B.228. “Căpitanul Petrescu Antonie a constatat că s-a produs o trecere a frontierei pe coate și genunchi. Maiorul Dragomir Marin n-a mai raportat la batalion, iar urmele au fost astupate”.
La două zile s-a găsit portmoneul cu actele lui Jascău Augustin, născut la 01.07.1957, domiciliat în Ciunteni, jud. Cluj. El venise în vizită la unchiul său la I.A.S Stamora pe data de 18.07, iar pe 21.07 a dispărut. În 10.08.1975 a trimis părinților o vedere din Italia.
Muncitori agricoli
În data de 05.08.1975 s-au descoperit indicii de trecere a frontierei prin raionul pichetului Teremia Vest, B.Jimbolia. “Din cercetările efectuate la fața locului s-a tras concluzia că urmele ar fi fost făcute probabil de cetățeni aflati la muncile agricole, deși nu s-a găsit vreo persoană concretă care să confirme că a încălcat fâșia”.
Cazul a fost preluat de Securitate, care a descoperit că Blaj Horst, cumnat cu serg. maior. Filigeanu Nicolae, ajutor comandant pichet Teremia Vest, și Kron Erich, ambii din Teremia Vest, lipsesc din comună.
Cei doi au trimis a doua zi o vedere din Nurnberg – Republica Federală Germană (RFG). Se presupune că cei doi au fost preluați de cumnatul lui Kron, Schulde Evald din Kikinda, el fiind văzut la data de 1.08.1975 de către persoane cu permise de mic trafic în Iugoslavia.
Animale sălbatice
La 19.08.1975, urmele găsite pe fâșia arată în raionul pichetului Jamu Mare, B.Oravița au fost catalogate ca fiind comise de animale sălbatice, doar că la 5 km s-a descoperit mașina Dacia 1300 a subinginerului Toader Ioan din Târgu-Jiu. Abandonată.
Frontierist iugoslav
La data de 21.08.1975 s-au descoperit urme de trecere lângă P.C.T.F. Stamora-Moravița. “La cercetările efectuate la fața locului s-a constatat că prin lanul de soia existau două cărări de urme, mers târâș, presupunându-se că doi infractori au trecut fraudulos frontiera. Organele de grăniceri au tras concluzia că pe această direcție ar fi trecut un cetățean iugoslav, care ar fi ocolit punctul vamal”.
Un caz similar a fost raportat și în 20.08.1975 în sectorul pichetului Valcani Câmp, Sînnicolau Mare, însă ancheta Securității concluzionează că “de la șantierul trustului de construcții îmbunătări funciare cu sediul în Dudeștii Vechi, lipsește de la locul de muncă Leț Augustin, nefiind exclus ca acesta să fie autorul trecerii”.
La cosit și adunat de fân
Raportul se încheie cu un caz mai puțin obișnuit. Sergentul Lascu Aron din pichetul Milcoveni, B.Oravița, este acuzat că nu-și îndeplinește atribuțiunile.
Mai exact, “nu dă misiunile de pază posturilor pe timp de noapte, în schimb merge în localitate la rugă, reîntorcându-se noaptea la orele 02.30 în stare de ebrietate, la ora 04.00 nu s-a mai putut trezi, iar la 28.07.1975, în loc să suplimenteze posturile, a trimis militarii la strânsul și cositul fânului”.
Notă: Informațiile conținute în dosarele aflate în Arhiva Securității trebuie tratate cu circumspecție, fiind vorba despre multe speculații și informări eronate și intenționat eronate, instigări obișnuite între diferitele servicii secrete și instituții ale statului român.
Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@gmail.com, istvan.deak2014@gmail.com
