FRONTIERIȘTII. 1974:Est-germanul Jurgen Augst este reținut la Jimbolia, pentru tentativă de fugă prin România

25 Mai 2016 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
FRONTIERIȘTII. 1974:Est-germanul Jurgen Augst este reținut la Jimbolia, pentru tentativă de fugă prin România

În 2014, abia la 40 de ani de la evenimentele care i-au marcat viața, Jurgen Augst a găsit puterea să vorbească despre ce s-a întâmplat în acea blestemată noapte de vară. Mai exact, el a dedicat o carte tentativei sale de a fugi din blocul socialist în Republica Federală Germană.

Șansele de a fugi printr-o altă țară nu erau mult mai mari decât cele de a trece direct din Republica Democrată Germană (RDG) în Republica Federală Germană (RFG). Cine avea ghinionul să fie prins ajungea din lac în puț. Foarte grav era pentru cei care își încercau norocul în România. Securitatea, cunoscută pentru brutalitatea ei extremă, era cea mai dură poliție secretă dupa Gestapo”, spune el.

În Romania, prelucrarea faptelor și infracțiunilor comise de Securitate este nesatisfăcătoare pentru victime. Asta are un efect direct asupra situației și posibilităților de a acționa împotriva poliției politice din România a victimelor care trăiesc în Germania. Unii dintre ei și-au primit doar recent dosarele, alții deloc. În acest context, cititorul este transpus, la 30 de ani de la finalul dictaturii, într-o lume în care încă funcționează mecanismele degradării umane.

Carte despre evadarea din Germania de Est

Această poveste nu este o ficțiune, ci doar o înșiruire de fapte reale”, notează Jurgen Augst în cartea sa autobiografică „Papilio- Evaderea mea din RDG“, el fiind primul est-german care alocă spații largi “relației” sale cu Securitatea din România.

Documente aflate în arhiva STASI confirmă tentativa de trecere frauduloasă a frontierei României, precum şi reţinerea sa la noi în ţară, pentru aceasta.

sediul BSTU

Sediul din Berlin al arhivelor STASI, BStU. Foto: Marina Constantinoiu

Născut în 1954 într-o localitate mică din regiunea Oberlausitz, din RDG, Augst își dăduse seama rapid că nu poate suporta mult timp regimul comunist. În 73’, prietenul său Frank Richter l-a convins să fugă împreună în RFG, via Iugoslavia.

Oberlausitz

Oberlausitz, localitatea în care s-a născut Jurgen Augst

Acesta petrecuse concediul la verișoara sa din România și și-a dat seama că aceasta stă exact la granița cu Iugoslavia, un loc ideal pentru a organiza o tentativă de fugă. Iugoslavia urma să fie doar o stație intermediară în drumul spre RFG.

Călătoria

În vara lui 74’au pornit cu trenul din Dresda și au intrat în România pe la Borș. Dupa ce au trecut de Oradea, știind că viteza se reduce drastic, au sărit din trenul care se îndrepta spre București și au ales să plece spre Arad. De acolo s-au urcat într-un alt tren spre Timișoara, cu gândul să coboare în gara din Jimbolia și să o ia la fugă spre granița româno-iugoslavă.

gara Jimbolia FotorCreated 

Gara Jimbolia, locul în care intenționau să coboare, pentru a o rupe la fugă spre Iugoslavia. Foto: Marina Constantinoiu

Grănicerii români cunoșteau deja tactica, astfel că toate persoanele care coborau din tren erau supuse unui control încă din gară. Pentru a evita problemele din gară, verișoara Marica (Maricica sau Marika) urma să îi însoțească din Timișoara.

Cei trei s-au întâlnit în tren, unde tânăra le-a făcut cunoștință cu doi cetățeni vest-germani.

Planul părea aparent simplu. Vest-germanii le dădeau pașapoartele celor doi est-germani, ajungeau la control și se prefăceau că nu își mai găsesc actele. În același timp treceau est-germanii de control arătând pașapoartele celor doi din Vest, în speranța că atenția le va fi distrasă vameşilor și nu vor sesiza diferențele din poze. Maricica urma să recupereze pașapoartele celor doi și să îi scape de control pe vest-germani, spunând că actele erau în rucsacul ei.

indicator Jimbolia

Intrarea în localitatea Jimbolia. Foto: Marina Constantinoiu

Ajunși în Jimbolia, cei cinci au pus planul în aplicare, dar la un moment dat unul dintre milițieni i-a observat în timp ce returnau pașapoartele Maricicăi. Cei doi au rupt-o la fugă și nu au ținut cont de focurile de avertisment. Au pornit prin cimitir spre graniță. Se apropriau de gardul de sârmă ghimpată, când, din spatele unui tufiș a apărut grănicerul cu arma îndreaptată spre ei. “Stai, stai”, striga el speriat.

Cei doi s-au oprit și au ridicat mâinile. Soldatul a tras un foc de avertisment în aer și imediat au sosit alți grăniceri, care i-au arestat pe cei doi.

Un ofițer „i-a salutat” cu o serie de pumni și picioare. Cei doi sunt duşi într-o secție de Miliție și interogați în camere separate. Și-au jurat încă de la plecare că, dacă vor fi prinși, nu vor recunoaște că au încercat să fugă.

docu Jurgen Augst

 Confirmarea că Jurgen Augst şi Frank Richter au încercat să fugă prin România,din nota informativă BStU 000014 din dosarul OPK Dresden XII 720/83

Ce au declarat la anchetă

În prezența unui translator, Jurgen spune că se îndreptau spre localitatea Lenauheim, aflată între Grabaț și Iecea Mare, însă s-au rătăcit și probabil au luat-o în direcția greșită spre graniță. Transferați într-un sediu al Securității din Timișoara, cei doi sunt bătuți cu bestialitate. “Nici nu mai știu dacă sunt zile sau săptămâni de când ne țin aici”, scrie Augst, în memoriile sale.

Lenauheim.10

A fost legat cu o funie de gât și picioare și bătut până și-a pierdut cunoștința. Pentru că nu voia să recunoască tentativa de fugă, într-o dimineață a fost scos legat la ochi și pus la un zid. Patru soldați au încărcat armele și au tras simultan. A urinat pe el, de frică. Erau gloanțe oarbe, doar ca să îl sperie, scrie el în carte. Dar tot nu a recunoscut nimic.

El notează și că i s-au legat cabluri la piept și testicule și a fost curentat până când și-a pierdut cunoștința. În altă zi a fost băgat cu capul într-o găleată cu apă, până a leșinat.

Carte Jurgen Augst

”Papilio”, cartea lui Jurgen Augst

Într-un final au fost transportați la București, pentru a fi extrădați în RDG. Pe tot drumul au fost escortați de soldați înarmați cu mitraliere.

Din Gara de Nord au fost escortați la aeroportul Otopeni. Acolo s-au întâlnit cu alte trei persoane, doi bărbați și o femeie, tot est-germani, tot fugari. Unul dintre ei avea fața aproape desfigurată. Le-a povestit că a încercat să traverseze Dunărea, dar a fost prins. Ceilalți doi au încercat să folosească pașapoarte false.

Otopeni

Aeroportul Otopeni, în anii comunismului

14 soldați i-au escortat pe cei cinci până la ușa avionului trimis de RDG să-i recupereze. De acolo au fost preluați de cinci agenți ai serviciilor secrete est-germane, STASI.

Jurgen este transferat în arestul preventiv al STASI. Este împăcat cu soarta sa și oarecum fericit că a scăpat de infernul din România. După luni și serii parcă interminabile de interogatorii și presiuni, bărbatul este eliberat. Nu pentru mult timp, fiindcă a fost obligat să efectueze stagiul militar de 18 luni. A fost persecutat constant pentru fuga sa.

A reușit să ajungă în RFG abia în 1984

În 1982 a depus prima cerere de emigrare din RDG. A fost reținut și interogat. Apoi au urmat percheziții în locuința sa. În același an, a cunoscut-o pe Anna și au decis să fugă împreună. De data asta urmau să se baricadeze în reprezentanța RFG în Berlinul de Est. Au ajuns în ambasadă, iar ce s-a întâmplat acolo rămâne încă neclar. Cert este că din 1984 a ajuns în RFG. Cartea este dedicată lui Frank Richter, despre care lasă de înțeles că ar fi fost asasinat cu o mașină capcană.

Jurgen Augst trăiește acum în Bergisch Gladbach și este manager la o firmă de succes.

 

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@gmail.com și istvan.deak2014@gmail.com

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră