Zidul Berlinului ar putea fi refăcut. Cui şi de ce îi trece prin cap aşa ceva (GALERIE FOTO)

16 Sep 2018 | scris de Marina Constantinoiu
Zidul Berlinului ar putea fi refăcut. Cui şi de ce îi trece prin cap aşa ceva (GALERIE FOTO) Galerie foto (5)

Încă un pic şi se fac 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi unificarea Germaniei. O idee controversată face să se scrie mult despre ea în ultimele două luni. 

La Berlin, organizatorii festivalului „Berliner Festspiele” poartă discuţi cu administraţia oraşului pentru construirea unei copii a Zidului! Un fals, evident. În plin centrul Capitalei germane.

Unde şi cum

Conform ideii organizatorilor, zidul fals al Berlinului ar urma să fie ridicat pe bulevardul Unter den Linden la 3 octombrie şi menţinut acolo până la 9 noiembrie, când este marcată ziua căderii Zidului Berlinului. Atunci zidul fals va fi din nou dărâmat. „În momentul de faţă, nu putem să confirmăm că proiectul va fi realizat. Purtăm discuţii pe marginea ideii noastre. Când vom avea un răspuns, vom oferi informaţii suplimentare” – a declarat un reprezentant al „Berliner Festspiele” pentru The Art Newspaper.

Ideea reconstruirii ar fi în vederea încheierii unui proiect faraonic al unui cineast rus cu privire la totalitarism. Acest "oraş în oraş", delimitat de o incintă ce recreează un stat poliţienesc ca fosta Republică Democratică Germană (RDG), urmează să găzduiască premiera mondială a "DAU", o enigmatică continuare a unor filme începute în urmă cu 15 ani de Ilia Hrjanovski, în vârstă de 43 de ani.

Începând din 12 octombrie şi până la 9 noiembrie, vizitatorii vor primi o viză de intrare - contracost - pentru a pătrunde în centrul Capitalei germane şi îşi vor lăsa telefoanele mobile unor grăniceri nedispuşi la compromisuri.

Realizarea acestui micro-oraş, alcătuit din 900 de secţiuni de ziduri cu înălţimea de 3,60 metri, este supusă autorizării autorităţilor locale, însă organizatorii s-au arătat optimişti.

Imagine din incinta muzeului berlinez Topografia terorii, care include o porţiune originală din Zidul Berlinului

Proiect cultural faraonic

Colectivul DAU, din jurul cineastului rus, a turnat 700 de ore dintr-o producţie-giant, dedicată în cea mai mare parte stalinismului. Această mega-producţie urmează să fie prezentată în etape la Berlin, Paris şi Londra.

La Berlin, prezentarea va avea loc în cadrul festivalului cultural anual de toamnă, Berliner Festspiele, pentru care artiştii DAU intenţionează să reconstruiască o parte din Zidul Berlinului, pe Unter den Linden, scrie şi francetvinfo.fr.

 "E pe drum", a dat asigurări Thomas Oberender, directorul Festivalului Berliner Festspiele, care consideră că nu este vorba doar despre "o premieră de film, ci despre un amestec de experienţă socială, artistică" şi chiar aritecturală.

Obiectivul nu este crearea "unei versiuni Disney a RDG", ci provocarea "unei dezbateri politice şi sociale despre libertate şi totalitarism, supraveghere, coexistenţa şiidentitatea naţională", decriptează gazdele berlineze ale acestui proiect controversat.

Ridicată cu 6,6 milioane de euro, lucrarea urmează să vadă lumina zilei în parte pe bulevardul Unter den Linden, fosta vitrină a regimului comunist, înainte să fie distrus în mod simbolic cu ocazia celei de a 29-a aniversări a căderii Zidului care a despicat Berlinul şi i-a despărţit pe locuitorii lui timp de 28 de ani.

Imagine din incinta muzeului berlinez Topografia terorii, care include o porţiune originală din Zidul Berlinului

Un pic de istorie. Ce e cu zidul ăsta?

Zidul Berlinului a fost ridicat la 13 august 1961 şi a căzut la 9 noiembrie 1989.

Pe scurt, existenţa lui a fost explicată prin necesitatea protejării de duşman, excluderea celuilalt, marcarea propriului teritoriu, afirmarea autorităţii şi, până la urmă, a fost condiţia unică a existenţei Republicii Democrate Germane (RDG).

Dar divizarea Berlinului a împărţit şi lumea, între Est şi Vest. Cupluri, familii, prieteni au fost despărţiţi cu brutalitate unii de alţii.

Denumirea dată de regimul comunist est-german pentru acest zid, aceea de "barieră de protecţie antifascistă" a fost o înşelătorie, căci scopul acestui zid nu era acela de a ţine departe posibilii intruşi, ci de a preveni orice fugă a celor din Est în Vest.

Imagine de arhivă

Cu toate acestea, tentative au existat, atât de trecere ilegală a frontierei germano-germane, de sfidare a Zidului, ci şi de fugă pe căi ocolite, prin alte ţări, spre Lumea Liberă. Una dintre ţările prin care est-germanii au încercat să fugă spre Iugoslavia şi ulterior spre Lumea Liberă a fost chiar România, sute de frontierişti est-germani încercându-şi norocul la frontierele noastre în anii comunismului.

Ridicarea zidului Berlinului îşi are originile în statutul Berlinului, mai precis în acordurile de la Potsdam (1945), care prevedeau existenţa a trei zone de ocupaţie occidentale şi a unei zone de ocupaţie sovietică în fosta capitală germană.

Cele trei zone occidentale constituiau, chiar în inima RDG, o enclavă occidentală care demonstra constant contrastul existent între un nivel de trai înalt şi relativa mizerie din ţările comuniste. Mulţi locuitori din RDG profitau de breşa deschisă în frontierele ţării la Berlin, pentru a se refugia în Berlinul de Vest, se arată într-o analiză postată pe site-ul Instititului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit statisticilor, înaintea construirii Zidului Berlinului, între 1952 şi 1961, 2.245.000 de refugiaţi au fugit din RDG în Vest. De aceea ridicarea Zidului a devenit vitală pentru regimul est-german care dezminţise, minţind, de fapt, că intenţionează să ridice Zidul.

Regimului din RDG i-au fost necesare doar câteva zile pentru a trage sârma ghimpată, a bloca străzile şi a tăia Berlinul în două. Construirea zidului simbol al Războiului Rece a început la scurt timp după aceea.

Probleme pentru transportul în comun şi alte controverse

Purtătorul de cuvânt al Berliner Festspiele subliniază că negocierile sunt în curs cu municipalitatea şi compania de transport în comun BVG. Riveranii şi transportul pubic vor fi cei mai afectaţi de acest muzeu în aer liber planificat de artişti.

Proiectul stârneşte controverse, într-o ţară în care există încă dificultăţi în confruntarea cu trecutul recent. Cotidianul berlinez Tagesspiegel denunţă o INSULTĂ la adresa victimelor stalinismului şi văd în proiect o tentativă de a deturna istoria în scopuri turistice. Stalinismul nu s-ar preta unei experienţe pentru marele public.

 "Din respect faţă de victimele care au trăit în mod real această situaţie, ar trebui să stăm departe de toate astea", a criticat Sabina Bangert, o alasă a Verzilor la Berlin, în cotidianul Tagesspiegel. 

Însă alţi reprezentanţi se entuziasmează, precum ministrul conservator al Culturii Monika Grutters, "absolut convinsă că va fi un eveniment mondial".

Nu este vorba despre o proiecţie clasică, potrivit puţinelor detalii comunicate, iar spectatorii îşi vor schimba telefoanele mobile cu un dispozitiv digital fără conexiune, care-i va ghida într-o "descoperire personalizată". 

East Side Gallery, fragment din galeria în aer liber, devenită simbol pentru oraşul Berlin

CREDIT FOTO: Marina Constantinoiu/fotografie de arhivă de la construirea zidului

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră