Stupefianta poveste a unei opere a maestrului, ascunsă sub o cutie din lemn, în cimitirul Montparnasse

19 Feb 2019 | scris de Marina Constantinoiu
Stupefianta poveste a unei opere a maestrului, ascunsă sub o cutie din lemn, în cimitirul Montparnasse Galerie foto (4)

La 19 februarie, în anul 1876, în localitatea Hobiţa s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii. Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile declarate sărbătoare naţională.

Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.

O moștenire universală

Desăvârșirea sa ca om al frumosului și al artei s-a făcut treptat, atât în țară, cât mai ales în Franța. După un parcurs greoi, cu mai multe escale, în 1904 a ajuns la Paris.

În anul 1905, primeşte o bursă din partea ministrului român al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi se înscrie la examenul de admitere la Şcoala de Belle Arte, unde va învăţa la clasa sculptorului Antonin Mercié, și unde avea să îl întâlnească pe celebrul pictor Amedeo Modigliani, de care avea să îl lege o remarcabilă prietenie.

Anul următor aduce primele expoziţii pariziene al lui Brâncuşi, la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris, iar critica artistică era plină de laude la adresa artistului, însă în acel an, la împlinirea vârstei de 30 de ani, părăseşte cursurile Şcolii de Belle Arte, atingând limita de vârstă.

În anul 1907, trei opere ale sculptorului erau prezentate în cadrul salonului Societăţii Naţionale a Artelor Franceze, la vernisaj fiind prezent chiar Auguste Rodin, care îl invită pe Brâncuşi să îi devină ucenic, o mare onoare refuzată însă de sculptor, care avea să îşi motiveze astfel gestul: „Nimic nu creşte la umbra marilor copaci“.

Sculpturi emblematice

În acelaşi an Brâncuşi primeşte o comandă pentru monumentul funerar al unui moşier bogat, în cimitirul din Buzău, o statuie reprezentând o tânără care îngenunchează, intitulată „Rugăciune”, iar în 1908 realizează prima versiune a „Muzei adormite“, sculptura unei feţe de femeie ale cărei trăsături sugerează un bloc de marmură nedefinit, prima operă în care influenţa lui Rodin era totală.

În acelaşi an, Brâncuşi sculptează „Sărutul“, un studiu în care figurile verticale a doi adolescenţi îmbrăţişaţi formează un volum cu linii simetrice, realizat prin tehnica cioplirii directe, cu o viziune estetică unitară.

Ciudata cutie din lemn de pe mormântul din cimitirul Montparnasse

”Sărutul”, sculptură aflată pe un mormânt din cimitirul Montparnasse, este obiectul unei dispute între statul francez şi moştenitorii unei defuncte, o rusoaică înmormântată acolo din 1910. "Sărutul/ Le Baiser" este considerată drept o operă majoră a artistului, al doilea cel mai scump sculptor pe piaţa de artă după Giacometti.

Este o ciudată cutie din lemn, pe lângă care trec vizitatorii celebrului cimitir, fără să se întrebe ce caută pe un mormânt. De câteva luni, este acolo, în cimitirul Montparnasse, iar turiștii care se plimbă pe aleile pe unde sunt înmormântați Baudelaire, Maupassant sau Gainsbourg, trec deseori fără să arunce un ochi. Și dacă ar ști ce se ascunde în cutia aia... 

Plăcile din lemn ascund una dintre cele mai scumpe sculpturi din lume, o minune care ornează mormântul unei anume Tatiana Rașevskaia, o tânără rusoaică, care s-a sinucis în mod misterios la Paris, în 1910, scrie lexpress.fr.

Operă de zeci de milioane de euro, ascunsă în cimitir!

Opera se află într-un colţ al cimitirului parizian. Deocamdată, ea este protejată de o cutie din lemn cu alarmă şi supravegheată de trei camere de luat vederi, un dispozitiv bun pentru o lucrare de o astfel de valoare, notează jurnaliștii de la revista l'Express.

Ceea ce nimeni nu știe este că această sculptură emblematică este de peste zece ani în centrul unei bătălii juridice între statul francez și moștenitorii rusoaicei sinucigașe, care doresc să recupereze statuia, pentru a o vinde. Căci și ei știu că Brâncuși este sculptorul cel mai scump din lume, după Giacometti.

La 15 mai 2018, la casa de licitații Christie's, din New York, sculptura ”Tânără sofisticată” s-a vândut pentru 71 de milioane de dolari.

”La licitație, scultura din cimitirul Montparnasse ar putea ajunge la 40 sau 50 de milioane”, dă asigurări un cunoscător în domeniu, citat de lexpress.fr. ”Păstrând proporțiile, este ca și când Gioconda ar fi atârnată zi și noapte în grădinile Tuilleries”, suspină un protagonist din acest stufos și delicat dosar.

Dispută în justiție

Pe de o parte, Statul vrea să păstreze statuia pe mormânt, de cealaltă parte, familia defunctei, care nu are veleităţi artistice, nu vrea decât să o vândă la licitaţie.   

Pentru moment, Statul francez a câştigat toate procedurile judiciare, dar moştenitorii ruşi sunt decişi să nu abandoneze. 

Brâncuşi (1876-1957) nu a realizat decât 300 de opere, o activitate puţin prolifică care a contribuit la creşterea preţului sculpturilor sale pe piaţa de artă.

Brâncuşi sculpta direct în material, fără schiţe prealabile.  "Sărutul" nu a părăsit niciodată mormântul tinerei rusoaice.

Povestea s-ar putea să dureze multă vreme, să se plimbe prin tribunale, departe de ochii presei și ai marelui public, notează lexpress.fr. 

Cartea ”Sărutul”

Un fapt neașteptat ar putea pune reflectoarele pe faimoasa cutie din lemn din cimitir: în primele zile ale lui ianuarie, un roman surprinzător, intitulat ”Sărutul”, a fost publicat de editura Julliard. Semnat de Sophie Brocas, romanul este un amestec de realitate și ficțiune și se inspiră direct din povestea sculpturii din cimitirul Montparnasse.

Autoarea romanului pune o întrebare serioasă:”Dincolo de dimensiunea romanescă a cazului, o operă de artă mai poate scăpa pieței de artă și să fie oferită privirii oricui, într-un loc public, în zilele noastre?”. 

Povestea tinerei sinucigașe. Iubire cu un medic de origine română

Tatiana Rașevskaia, o tânără rusoaică din înalta societate, născută la 6 aprilie 1887, trăia de ceva timp la Paris. Suntem la finele lui 1910.

Sunt zvonuri că ar fi fost o anarhistă și rudă cu marele Tolstoi, scrie lexpress.fr.

Pentru a-și perfecționa franceza, tânăra exilată ia lecții de la un medic de origine română de la Institutul Pasteur din Paris: Solomon Marbais. 

Între studentă și medic se naște o idilă ca-n romane, dar care, tot ca în romane s-a și încheiat. La finele lui noiembrie 1910, sora doctorului Marbais o vizitează pe Tatiana Rașevskaia la domiciliul din Boulevard de Port-Royal. Când deschide ușa, o descoperă pe tânăra rusoaică spânzurată. Avea doar 23 de ani.

Funeraliile sunt organizate la începutul lui decembrie 1910. Mama sa a venit de la Moscova. L-a convins pe preot să îi țină slujbă și să se roage pentru iertarea păcatelor.

Înțelegerea cu Brâncuși, sculptorul pe atunci necunoscut

Pentru a-i cinsti memoria Tatianei, familia a dorit să instaleze pe mormântul ei un monument. Doctorul Marbais le-a propus membrilor familiei să ia legătura cu sculptorul român, prieten de-ai săi, Constantin Brâncuși.

Brâncuși nu era cunoscut la momentul respectiv. Venise în Franța doar de câțiva ani, fusese pentru scurt timp elevul lui Auguste Rodin.

Dar a acceptat să sculpteze. Și a reprezentat doi tineri îmbrățișați, intitulându-și lucrarea ”Sărutul”. Această operă a fost instalată în primăvara lui 1911 deasupra mormântului Tatianei.

”Această sculptură are un loc foarte important în opera lui Brâncuși”, comentează Doina Lemny, de la Muzeul național de artă modernă de la Centrul Pompidou și mare specialistă în opera artistului.

Între 1907 și 1945, el a sculptat mai multe versiuni ale ”Sărutului”. Dar cea din cimitirul Montparnasse este singura care reprezintă cuplul în întregime. Este cea mai mare din serie, are 90 de centimetri înălțime.

Un secol de uitare. Loc de întâlniri secrete pentru îndrăgostiți

Timp de aproape un secol, nimănui nu i-a păsat cu adevărat de sculptura din cimitirul Montparnasse.

Ascuns într-un colț, departe de aleile principale, mormântul Tatianei a devenit, totuși, loc de rendez-vous secret pentru cuplurile de îndrăgostiți. Scriitorul Marc-Edouard Nabe povestește chiar, în cartea sa ”Jurnal”, că a făcut dragoste cu iubita lui la umbra statuii de pe mormântul rusoaicei...

Lovitura din 2005

Apoi, la 4 mai 2005, un eveniment care avea să se petreacă la 6.000 de kilometri distanță de cimitirul Montparnasse avea să schimbe totul.

La casa de licitații Christie's din New York, ”Pasărea în spațiu”, o operă din marmură a lui Brâncuși, se vindea cu 27,5 milioane de dolari. Record mondial pentru o sculptură și lovitură pentru piața de artă, notează lexpress.fr.

Stranie coincidență, în același an, șase persoane necunoscute, venite din țări din Europa de Est, depun la Primăria din Paris documente care să ateste drepturile de proprietate asupra mormântului Tatianei Rașevskaia.

Toți sunt descendenți ai tinerei rusoaice, care are concesionat pe vecie locul de veci din cimitirul Montparnasse. Una peste alta, ei susțin că sunt proprietarii locului de veci, deci și ai ”Sărutului”, scrie lexpress.fr.

Veniți din fundul pământului, dar nu întâmplător

Moștenitorii nu au apărut de nicăieri. Un negustor de artă parizian, Guillaume Duhamel, este cel care i-a găsit în fundul pământului, în Rusia. ”Din cauza Cortinei de Fier, ei nu erau la curent cu existența acestei statui. Eu i-am informat de existența ei și le-am propus să facă toate demersurile pentru a salva sculptura”, a explicat expertul, despre care lexpress.fr notează că, întâmplător, este asociat cu casa de licitații Millon.

A pus mâna pe o scrisoare adresată de mama Tatianei lui Brâncuși, care dovedește că familia l-a plătit direct pe sculptor pentru realizarea ”Sărutului”. Scrisoarea pomenește de suma de 200 de franci francezi.

În treacăt, mama îi mărturisea sculptorului că nu a apreciat opera sa, pe care a considerat-o prea îndrăzneață. Familia s-a gândit la un moment dat să o și înlocuiască, cu un bust al Tatianei.

Începe războiul în justiție

În 2005, Guillaume Duhamel cere dreptul de a exporta sculptura lui Brâncuși. Ideea este să fie înlocuită cu o copie, iar originalul să fie vândut la licitație.

Ministrul Culturii, Renaud Donnedieu de Vabres, refuză și clasează ”Sărutul” drept comoară națională, ceea ce face să fie interzisă orice ieșire a operei în afara teritoriului francez. 

La 21 mai 2010, prefectul regiunii Ile-de-France înscrie tot mormântul Tatianei Rașevskaia printre monumentele istorice. Atunci s-a lansat disputa în justiție între statul francez și familia rusoaicei.

Este una dintre controversele juridico-artistice cele mai stupefiante din ultimele decenii, notează lexpress.fr. O adevărată durere de cap pentru justiție. Statul francez apreciază că mormântul și monumentul formează un ”bun imobil” de nedisociat, supus normelor de protejare a monumentelor istorice. Avocații familiei spun că opera exista înainte de a fi integrată la locul de veci și poate fi disociată de mormânt.

”Într-o decizie de la 12 aprilie 2018, tribunalul administrativ din Paris a respins din nou orice solicitare din partea familiei. Judecătorul apreciază că stela din piatră verticală pe care se află sculptura este semnată la bază de Brâncuși și că artistul a sculptat acolo epitaful adresat ”dragei și iubitei Tatiana”, deci mormântul și monumentul reprezintă un tot unitar.

”Este fals, noi avem documente noi”, spune Guillaume Duhamel. ”Am găsit recent facturi și ordine scrise de la furnizorul de marmură Schmit, de pe Boulveard Edgar-Quinet din Paris, datând din aprilie și mai 1911, ștampilate de cimitir și semnate de tatăl Tatianei, care vorbesc despre instalarea acestei stele funerare și gravarea epitafului cu caractere chirilice. Acești artizani, și nu Brâncuși, au realizat această muncă”, susține Duhamel, iar jurnaliștii de la lexpress.fr confirmă că au putut consulta aceste documente.

”Se vede clar că numele de Brâncuși, inscripționat pe stelă, nu e sculptat de mâna artistului. Am comparat cu numeroase alte semnături și niciodată nu a utilizat majuscule de felul acesta”, explică același negustor de artă.

Avocatul familiei, încurajat de noile elemente, a făcut apel. Înfățișarea, crucială, ar putea avea loc peste câteva luni la Curtea administrativă de apel. Reclamanții sunt gata să meargă până la Consiliul de Stat și chiar în fața justiției europene, dacă va fi nevoie.

Trei camere video o supraveghează discret

În așteptarea unei soluții în justiție, ”Sărutul” rămâne pe mormântul Tatianei Rașevskaia. Trei camere de supraveghere video, discrete, sunt îndreptate în permanență asupra acestei comori, protejate de o alarmă, dar și de faimoasa carcasă din lemn. 

”Experții au explicat că există riscuri evidente de degradare. Îngheț, intemperii, poluarea de la automobilele de pe bulevardul Raspail, mult mai corozivă decât în 1910. Fără să mai luăm în calcul riscul ca un copac să cadă pe ea”, explică Guillaume Duhamel. Apă la moară pentru moștenitori, pentru a putea pune presiune pe administrația Parisului, scriu jurnaliștii de la lexpress.fr.

Dar statul francez nu se lasă. ”Pentru orice operă declarată comoară națională, administrația poate formula o ofertă de cumpărare în 30 de luni. Dacă nu se întâmplă, opera poate fi vândută fără restricții pe piața privată”, explică avocatul.

Soluția cea mai logică ar fi ca sculptura să ajungă la Muzeul de la Centrul Pompidou. Instituția are deja o colecție excepțională de opere ale lui Brâncuși, care a lăsat toată opera sa moștenire statului francez, la moartea sa, în 1957.

”Familia este deschisă oricărei propuneri din partea statului, care să îi respecte interesele”, spune Duhamel.

Brâncuși nu și-a imaginat niciodată că opera sa ar putea fi în centrul unei astfel de controverse, comentează jurnaliștii de la lexpress.fr. Sculptorul stă, de altfel, ”în lojă” și urmărește acest spectacol. Căci mormântul lui este la câteva zeci de metri distanță de cel al Tatianei Rașevskaia. Sub o dală simplă, fără sculptură. Și fără cutie din lemn.

CREDIT FOTO: Imagini din cimitirul Montparnasse, semnate de Marc Chaumeil, pentru revista l'Express

ARTICOLUL ORIGINAL, în franceză, poate fi accesat AICI.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră