SCANDAL LA CHIŞINĂU: Din băncile din Moldova nu se mai fură! „Nu mai sunt bani!”

09 Mai 2015
SCANDAL LA CHIŞINĂU: Din băncile din Moldova nu se mai fură! „Nu mai sunt bani!”
Banii furați de la cele trei bănci moldovenești nu au ieșit din țară. Banii sunt în aeroport! Investigația companiei americane „Kroll” este „beletristică”. „Noi avem mai multă informație!”. Din cele 13,3 miliarde de lei furate, doar 4 miliarde sunt recuperabile. „De la „Banca de Economii” s-a furat cu sacul… la propriu!”. „Din cele trei bănci s-au furat toți banii!”, „Lichidarea celor trei bănci ar fi mai ieftină!”.

Sunt doar câteva dintre declarațiile surprinzătoare făcute joi, în Parlamentul de la Chișinău, de către premierul Chiril Gaburici, procurorul general, Corneliu Gurin, șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), Viorel Chetraru și de către guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, scrie, într-o analiză de la Chişinău, jurnalistul Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle.

 

Și Gaburici a garantat credite de 5,6 miliarde de lei


 

Chiril Gaburici a declarat în cadrul audierilor parlamentare că, atunci când a preluat funcția de prim-ministru, în cele trei bănci cu probleme („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) „bani nu mai erau”: „Și odată ce bani nu mai sunt – nu se mai fură!”. Pe de altă parte, premierul a recunoscut indirect că ar fi existat nu una, ci două hotărâri prin care Guvernul ar fi garantat împrumuturi oferite de BNM către băncile aflate în derivă.

Prima este cea desecretizată recent, care se referă la un credit de peste 9 miliarde de lei (hotărâre semnată de ex-premierul Iurie Leancă), iar a doua (încă secretă – semnată de Gaburici pe 27 martie 2015) – prin care s-ar mai fi oferit 5,6 miliarde de lei din rezerva BNM cu garanția Guvernului.

Atât Chiril Gaburici, cât și ex-premierul Iurie Leancă își explică deciziile de a garanta creditele oferite de BNM prin protejarea depozitelor cetățenilor și prin neadmiterea unui colaps total al sistemului bancar al țării. Și asta chiar dacă gaura enormă formată ar urma să fie acoperită de toți cetățenii, inclusiv de cei săraci, fără depozite bancare, după ce creditele vor fi transformate în datorie publică.

 

"Eu am certitudinea că banii se află în țară. În aeroport! Trebuie să ne clarificăm și cu Aeroportul (unde preşedinte al Consiliului de Administraţie este același Ilan Shor – principalul suspect (aflat în arest la domiciliu) în dosarul miliardului de dolari furat de la bănci). Banii se află în gajurile supraapreciate și trebuie să facem tot posibilul să recuperăm aceste bunuri”, a menționat șeful CNA, Viorel Chetraru. „Avem nevoie de experți autorizați de la Ministerul Justiției, BNM și din afară care să vină cu probe recunoscute în instanță, nu cu rapoarte „Kroll” care sunt mai degrabă beletristică", a continuat Chetraru. „Noi știam mult mai multe date decât cele prezentate din raportul „Kroll” și încă demult”, a menționat șeful CNA, fără a preciza de ce instituția pe care o conduce nu a reacționat adecvat la abuzurile comise.

El a dat asigurări că investigația în acest caz va avea finalitate „nu aşa cum a fost în cazul investigației de la Investprivatbank. Vor fi persoane arestate și sper că activele vor fi întoarse”, a conchis șeful CNA.

 

Interese subversive ale serviciilor secrete străine?


 

Pe de altă parte, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vadim Vrabie, a menționat că „SIS a inițiat investigarea aspectelor unei potențiale implicări a factorului extern și a altor organizații cu interese subversive în declanșarea unei crize în sistem”. La acest aspect s-a referit și Viorel Chetraru: „Serviciile speciale străine asta și așteptau – să genereze probleme sociale grave în Moldova”. (…) „Va trebui să gestionăm o criză socială de proporții, nu politică. Imaginați-vă 1000 de oameni care vin la bănci și vor să-și retragă banii… Asta o să ne coste scump! Funcțiile nu contează”, a intervenit șeful CNA.

„Din instituțiile bancare moldovenești, doar anul trecut au fost scoase în numerar aproximativ 3,5 milioane de euro. Autorii acestor acțiuni nu sunt cetățeni simpli, ci diplomați străini”, a remarcat vicedirectorul SIS, Vadim Vrabie, fără a oferi alte detalii.

 

Guvernatorul BNM: S-au furat 13,3 miliarde. Putem recupera 4 miliarde

 

La rândul său, guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a precizat că, de fapt, „pierderile imediate” ale celor trei bănci constituie 450 de milioane de euro, nu 1 miliard de dolari așa cum scrie presa. „Este vorba de 13,3 miliarde de lei, din care pot fi recuperate active în valoare de 4 miliarde de lei”. Potrivit lui, banii care au fost scoși din țară prin credite nu s-au mai întors. Socialiștii din opoziție au înregistrat un proiect prin care cer demisia conducerii CNA, a Procuraturii Generale, SIS, și a guvernatorului BNM. „Nu am aflat nimic nou, decât faptul că premierul a spus că într-adevăr a fost un furt, că toate instituțiile abilitate au știut că aceste lucruri se întâmplă, dar n-au întreprins nimic”, a remarcat deputatul socialist Ion Ceban.

 

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a publicat luni seara pe blogul său o copie a raportului companiei de audit americane „Kroll”, în contextul protestelor de amploare ce au avut loc duminică la Chișinău împotriva devalizării celor trei bănci și a corupției. Potrivit documentului, principalul beneficiar al tranzacțiilor bancare dubioase ar fi omul de afaceri Ilan Shor, care anterior a fost un apropiat al liderului socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon.

Igor Dodon și Zinaida Grecianîi s-au deplasat marți de urgență la Moscova, iar potrivit presei de la Chișinău această plecare de urgență în Rusia a celor doi ar avea legătură cu publicarea raportului „Kroll”, în care apar mai multe detalii cu privire la tranzacțiile dubioase din sistemul bancar.

La începutul lunii aprilie, Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei instituții bancare — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — reprezentând aproximativ o treime din activele bancare ale republicii, acordaseră credite ce totalizau un miliard de dolari (890 milioane de euro), adică 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Destinatarii acestor credite nu sunt identificați și se pare că banii s-au volatilizat pur și simplu.

În prezent, cele trei bănci se află sub administrația specială a Băncii Naționale de la Chișinău pentru a evita falimentul. (M.C)

Alte stiri din Externe

Ultima oră