Kievul a dat Moscova în judecată la Curtea Internațională de la Haga

07 Mar 2017 | scris de Marina Constantinoiu
Kievul a dat Moscova în judecată la Curtea Internațională de la Haga

Kievul a încercat luni să convingă cea mai înaltă instanță judiciară a ONU că Moscova susține "terorismul" în conflictul care implică rebeli separatiști proruși în estul Ucrainei, în contextul unei intensificări a tensiunilor în zonă.

Kievul a dat Moscova în judecată la Curtea Internaţională de la Haga  şi cere Curții să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt "oricărui sprijin" — financiar, armat sau în resurse umane — rebelilor din țară, precum și la ceea ce Kievul califică drept "discriminare" față de minoritățile din Crimeea anexată de Rusia.. Un proces care s-ar putea dovedi printre cele mai spectaculoase din ultimii ani.

Cea mai înaltă instanță a ONU va audia separat cele două părți, timp de patru zile.

Rapoarte ale ONU și OSCE ca dovezi
În plângerea scrisă întinsă pe 45 de pagini, partea ucraineană reclamă încălcarea a două convenții ONU, explică dw.com.

Guvernul de la Kiev vrea să dovedească că Rusia încalcă directiva internațională de combatere a finanțării terorismului, prin sprijinul acordat separatiștilor proruși din regiunea Donbas. Kievul consideră cele două autointitulate "republici populare" Donețk și Lugansk drept "grupări armate ilegale", care ar acționa cu "sprijin rusesc decisiv". Rusia nu recunoaște că ar acorda ajutor militar rebelilor din Donbas.

A doua parte a plângerii vizează felul în care sunt tratate în Crimeea anexată de ruși în martie 2014 minoritatea tătară și cea ucraineană. Rusia ar fi încălcat convenția ONU antirasism, recurgând la încarcerări nejustificate și la interzicerea organizației tătarilor din Crimeea Medschlis.

Ce dovezi vor fi aduse

Ca dovezi, sunt prezentate mai multe rapoarte: ale ONU, ale OSCE, ale echipei internaționale de investigatori în cazul doborârii în estul Ucrainei a avionului Air Malaysia, precum și imagini capturate de sateliții NATO.

Ucraina vrea ca instanța de la Haga să constate "responsabilitatea internațională" a Rusiei, printre altele pentru doborârea zborului MH17 și pentru uciderea de civili în diverse orașe din estul Ucrainei. De asemenea, partea ucraineană solicită reparații financiare de la ruși.

Șanse mai mici la alte instanțe?
Ucraina a înaintat această plângere în ianuarie 2017, aproape la trei ani distanță de incidentele invocate. Kievul ar fi avut nevoie de timp pentru a pregăti bine demersul.

Un motiv posibil ar fi ca șansele de a trage Rusia la răspundere în fața altor instanțe ar fi tot mai reduse. De exemplu la Tribunalul Penal Internațional, cu sediul tot la Haga, creat și pentru a se ocupa de procele celor acuzați de crime de război.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la sfârșitul lui 2016 că țara sa nu recunoaște această instanță, refuzând ratificarea tratatului de recunoaștere a autorității acesteia. Nici Ucraina nu l-a ratificat, dar a împuternicit în anumite cazuri instanța să cerceteze unele incidente începând cu finalul lui 2013.

TPI cercetează în prezent o cauză legată de conflictul ucraineano-rus, dar experții cred că sunt șanse slabe ca cetățeni ruși să fie găsiți vinovați, întrucât ar fi vorba de infracțiuni petrecute pe teritoriul ucrainean.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ucraina a înaintat deja din 2014 cinci plângeri împotriva Rusiei, în timp ce o a șasea este în pregătire. Dar Curtea Constituțională de la Moscova a decis că are drept final de decizie asupra hotărârilor CEDO. Ceea ce înseamnă că aceste sentințe nu au nicio influență în Rusia.

Paralelă la cazul Georgia împotriva Rusiei

La Curtea Internațională de Justiție, lucrurile stau însă altfel. Instanța a fost creată în 1945 și este recunoscută fără restricții de Rusia. Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia are privilegiul de a avea mereu un reprezentant printre cei 15 judecători de la acest tribunal. Ucraina nu se bucură de acest drep și este nevoită să numească un judecător ad hoc strict pentru acest caz.

Profesorul de drept internațional Bruno Simma a fost judecător la Tribunalul Internațional între 2003 și 2012. În această perioadă, a avut loc analizarea plângerii înaintate de Georgia împotriva Rusiei, după războiul din august 2008 din provincia separatistă Osetia de Sud. Georgia a invocat atunci tot încălcarea de către Moscova a convenției antirasism.

"A fost un caz foarte controversat", își amintește Simma în dialog cu DW. Tribunalul de la Haga ar fi adoptat cu o majoritate de doar un vot un așa-numit "ordin provizoriu", prin care a cerut celor două părți să înceteze orice fel de încălcare a convențiilor ONU. Rusia a reușit apoi prin mai multe demersuri să obțină declararea Curții Internaționale drept instanță fără competență de decizie în acest caz. Tribunalul de la Haga s-a retras prin urmare în 2011 din anchetă.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră