Fiecare a doua jurnalistă din lume este victima violenței de gen

28 Dec 2017 | scris de Istvan Deak
Fiecare a doua jurnalistă din lume este victima violenței de gen Galerie foto (2)

Una dintre prioritățile stabilite de Uniunea Europeană în 2017 a fost combaterea violenței de gen. Un rol activ în acest demers ar trebui să îl aibă media. Dar cum poate fi eficientizat acest demers, când printre victimele violenței de gen se află jurnalistele, iar experiența de până acum a arătat că rezultatele combaterii acestui fenomen se lasă așteptate.

Aceasta a fost una dintre temele principale ale unei conferințe organizate la Hamburg de Community Media Forum Europe (CMFE), cu sprijinul UE, în cadrul unei serii de evenimente pe tema “Media împotriva urii”. 

Conform unui sondaj realizat de Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ), prezentat de Pamela Moriniere, aproape fiecare a doua jurnalistă este victima violenței de gen, fie că este vorba despre hărțuire sexuală, abuz psihologic sau trolling online.

Sondajul, la care au participat aproape 400 de jurnaliste, a fost realizat în 50 de țări de pe tot globul. 48% dintre acestea au mărturisit că au fost victima unei violențe de gen la locul de muncă, în cele mai multe cazuri chiar în redacție. 44% au suferit abuzuri online.

Cel mai des întâlnite forme au fost abuzul verbal (63%), abuzul psihologic (41%), hărțuirea sexuală (37%), abuzul economic (21%) și agresiunea fizică (11%).

Aproape jumătate dintre atacatori (45%) sunt din partea unor surse aflate în legătură directă cu locul de muncă: politicieni, cititori sau ascultători.

În 35% dintre cazuri, vinovații au fost șefii sau colegii. 39% dintre atacatori s-au ascuns în spatele anonimatului. Aproape două-treimi dintre victime (66,15%) nu au formulat niciodată o plângere împotriva atacatorilor. Iar dintre cei care au formulat, 84,8% s-au declarat nemulțumiți, invocând lipsa unor măsuri adecvate împotriva făptașilor.

Doar în 26% dintre cazuri a fost raportată existența unui regulament de ordine interioară la locul de muncă care să combată violența de gen și hărțuirea sexuală.

“Jurnalistile din 50 țări spun același lucru - violența de gen la locul de muncă este răspândită, iar acțiunile pentru a o combate ori nu există ori sunt aproape complet inadecvate. Avem nevoie de măsuri urgente pentru a deservi făptașii justiției și a da un vot de încredere jurnalistelor care raportează asemenea cazuri”, a subliniat Mindy Ran, co-director al consiliului pentru egalitate de gen din cadrul IFJ.

La evenimentul organizat de CMFE s-a pus accent tocmai pe acest aspect: încurajarea victimelor să vorbească despre ceea ce li s-a întâmplat, de a da încredere și un semnal pozitiv altora să iasă în față. Ceva similar campaniei #metoo, care a pornit din SUA și a generat un val fără precedent de dezvăluiri despre cazuri de hărțuire și agresiune sexuală.

În realitate, o astfel de campanie a existat în Germania încă din 2013. Bloggerul Anne Wizorek (consultant media și activista) a lansat pe Twitter hashtagul #aufschrei (strigătul), care a generat o amplă dezbatere în spațiul public german cu privire la sexism și violența de gen. 

Sub această etichetă s-au adunat mii de mărturii, astfel că dezbaterea a ajuns pe ordinea de zi și în Parlamentul german, iar în final a fost nevoie de o poziție din partea președintelui german de la acea vreme, Joachim Gauck. 

El a susținut că mai sunt multe de făcut pentru atingerea egalității de gen, însă “în aserțiunea sa nu există o conduită morală evident gravă din partea bărbaților”. Reacția lui a generat un val de noi critici.

Tocmai când scandalul părea să se aplaneze, s-a iscat incidentul sexual din noaptea de revelion din Koln (dar și din alte orașe din Germania și Austria), când mai multe tinere au fost agresate sexual de mai multe persoane în mulțimea adunată pentru a sărbători cumpâna dintre anii 2015- 2016.

După câteva zile devenise evident pentru toată lumea că subiectul nu mai era agresarea femeilor, ci faptul că făptașii ar fi fost imigranți. 
Wizorek a lansat pe Twitter hashtag-ul #ausnahmslos (fără excepție) și a adus în discuție faptul că in fiecare an autoritățile germane anunță că la Oktoberfest au loc în medie zece violuri, dar în realitate sunt peste 200 și nu se vorbește despre acestea fiindcă făptașii ar fi “bio-germani”.

Wizorek mărturisește că de aproape cinci ani nu mai are liniște. Zilnic este harțuită pe toate canalele posibile: telefon, mail, rețele de socializare, chiar și acasă. “S-a ajuns până la amenințări cu moartea, cu violul, campanii de denigrare online, distribuirea neautorizată de fotografii contrafăcute pe portaluri pornografice, amenințarea părinților. Iar asta aproape zilnic. Este imposibil ca așa ceva să nu îţi afecteze viața profesională și personală”, mărturisește ea. Reacția autorităților s-a lăsat așteptată.

Chiar dacă mulți sunt tentați să ignore hărțuirea sau abuzul online, considerând că “e o lume virtuală, nu e ceva real”, un studiu prezentat de Wizorek arată că dintre victimele de sex feminin (nu doar jurnaliste), 63% au raportat că au probleme cu somnul, 55% suferă de atacuri de panică, anxietate sau stres, 56% consideră că nu mai pot îndeplini sarcinile obișnuite, 61% și-au pierdut respectul și încrederea în sine, iar 76%, adică trei persoane din patru, și-au schimbat modul de utilizare a rețelelor de socializare, în timp ce 41% consideră că siguranța lor fizică este periclitată, iar alte 24% cred că siguranța familiei lor este pusă în pericol. 

Dintre sfaturile date de consultatul media se remarcă cele legate de utilizarea rețelelor de socializare, în special a secțiunii de “Confidențialitate”:

Nu permite nimănui să te eticheteze în poze, nu permite niciunei rețele de socializare să arate în timp real de unde postezi, folosește parole ilogice cu multe cifre a căror alăturare nu are niciun sens, încearcă să memorezi parolele într-un loc strict secret, unde doar tu ai acces, ai grijă cui îi accepți prietenia, comunică prietenilor și familiei să nu posteze informații confidențiale despre tine, nici măcar în comentarii. Dacă ți s-a întâmplat ceva, adresează-te, în funcție de situație, prietenilor, colegilor, superiorilor. Nu ține în tine, nu ascunde. Pentru asta s-au creat și site-uri speciale precum Iheartmob.org sau crashoverridenetwork.com.

Centrul European pentru Libertatea Presei și Media (ECPMF) oferă sprijin financiar pentru asistența juridică în cazul jurnaliștilor care sunt amenințați, a anunțat reprezentantul ECPMF, Jane Whyatt.

Problema violenței de gen este tratată cu maximă atenție și de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

„Semnarea Convenției de la Istanbul de către comisarul Věra Jourová la 13 iunie 2017 marchează un pas important în direcția combaterii violenței împotriva femeilor în UE. Totuși, în pofida acestui progres, fenomenul rămâne una dintre manifestările cele mai răspândite și mai maligne ale inegalității de gen din UE. 

Ca răspuns la această realitate înfiorătoare, Comisia Europeană se concentrează anul acesta asupra unor acțiuni de combatere a violenței împotriva femeilor. 

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) este mândru să sprijine această inițiativă prin expertiză și cercetări esențiale. 

Sper că cercetările realizate de EIGE vor putea contribui la construirea unei Europe în care femeile și fetele pot să trăiască o viață lipsită de traumele generate de violență și de abuz”, ne-a declarat Virginija Langbakk, directorul EIGE.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră