CHINA: 30 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen

04 Iun 2019 | scris de M.C.
CHINA: 30 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen Galerie foto (2)

Acum 30 de ani, guvernul chinez a răspuns cu violență cererilor oamenilor pentru democrație. Mulți manifestanți au fugit din țară și au devenit activi politic.

La 4 iunie 1989, tancurile au luat cu asalt străzile capitalei chineze Beijing, pentru a dizolva protestele pașnice din Piața Păcii Divine (Tiananmen), reaminteşte Deutsche Welle.

Studenții și alți locuitori manifestau de mai multe săptămâni cerând reforme democratice. La sfârșitul lui aprilie, zeci de mii de locuitori ai Beijingului se solidarizaseră cu cei 100.000 de studenți care protestau pe stradă. Mișcarea a atins multe alte orașe din China.

Nu se știe numărul exact al victimelor în urma acțiunilor armatei chineze. Potrivit datelor oferite de istoricul berlinez Klaus Mühlhahn, sute de oameni au fost uciși și mii răniți în Piața Tiananmen, scrie sursa citată.

Este rar ca oficiali ai guvernului chinez să recunoască evenimentele din 4 iunie 1989, în timp ce referirile la ele sunt puternic cenzurate în China, notează Reuters, preluată de AGERPRES.

Duminica trecută, ministrul chinez al Apărării a declarat că represiunea manifestaţiei din Piaţa Tiananmen a fost o decizie ''corectă'', citând ''stabilitatea'' ţării de atunci.

La acea vreme, China a acuzat contrarevoluţionari pentru proteste încercând să răstoarne partidul.

"Acest incident a fost o turbulenţă politică şi guvernul central a luat măsuri pentru a opri această turbulenţă, ceea ce a fost o politică corectă", care a trebuit adoptată, a declarat generalul Wei Fenghe în timpul unui discurs la forumul de securitate Shangri-La Dialogue (SLD) la Singapore.

"Aceşti 30 de ani au dovedit că China a trecut prin schimbări majore", a subliniat el, adăugând că datorită acţiunii guvernului "China se bucură de stabilitate şi dezvoltare".

Guvernul chinez a făcut totul pentru a-i aresta mai ales pe liderii studenților. Mulți au fugit în străinătate, mai ales în SUA și Franța. Cei mai puțin norocoși, au făcut ani grei de închisoare, până când China a cedat presiunilor internaționale și le-a permis celor arestați să părăsească țara.

Abia ajunși în străinătate, unii studenți chinezi au înființat organizații activiste pentru a menține presiunea asupra Chinei și sprijini societatea civilă chineză.

Evenimentul nu va fi comemorat oficial de Partidul Comunist la putere sau de către guvern.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a cerut luni Chinei să îi elibereze pe toţi deţinuţii politici închişi fiindcă au luptat pentru drepturilor omului, pentru a marca astfel împlinirea a trei decenii de la protestele şi represiunea din piaţa Tiananmen, scrie Reuters.

Într-o declaraţie, şeful diplomaţiei SUA a solicitat din nou autorităţilor chineze să facă cunoscută lista completă a tuturor celor ucişi sau daţi dispăruţi după manifestaţiile pentru democraţie din 1989, conduse de studenţi.

"Un astfel de pas ar începe să demonstreze voinţa Partidului Comunist de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale", a afirmat Pompeo.

"Cerem Chiei să îi elibereze pe cei închişi pentru că au încercat să îşi exercite aceste drepturi şi libertăţi; să înceteze folosirea detenţiei arbitrare şi să anuleze politicile contraproductive care asimilează exprimarea politică şi religioasă cu terorismul", a adăugat el.

Deocamdată, Wikipedia, deja blocată în mandarină, este acum inaccesibilă în China continentală în toate limbile, odată cu apropierea mai multor date sensibile, printre care 30 de ani de la reprimarea protestului din Piaţa Tiananmen.

Miercuri, versiunile în franceză, engleză şi germană ale enciclopediei online nu puteau fi consultate de la Beijing, a constatat AFP, preluată de AGERPRES.

Wikipedia se alătură astfel Google, mai multor reţele sociale (Facebook, Twitter, Instagram, YouTube) şi mai multor media străine total blocate de "marele zid informatic" ridicat de cenzorii regimului.

Potrivit asociaţiei specializate în depistarea cenzurii Open Observatory of Network Interference (OONI), China a început să blocheze Wikipedia în mai multe limbi de la sfârşitul lui aprilie.

Majoritatea versiunilor erau până acum accesibile, cu excepţia notabilă a celei în mandarină, a cărei blocare datează din 2015, potrivit OONI.

"Ceea ce contează cu adevărat este conţinutul în chineză", a spus unul dintre cofondatorii site-ului Greatfire.org, care urmăreşte cenzura online în China.

"Blocarea accesului la Wikipedia în toate limbile este simbolic", a estimat el, văzând în această decizie dovada că "autorităţilor le este teamă de adevăr".

Partidul comunist chinez dă dovadă de mult mai multă prudenţă şi îşi consolidează controlul asupra internetului la apropierea celei de a 30-a aniversări, pe 4 iunie, a reprimării sângeroase a manifestaţiilor din piaţa Tiananmen, de la Beijing, în 1989.

Cenzura Wikipedia în toate limbile ar putea fi legată de faptul că instrumentele de traducere online sunt foarte răspândite, subliniază responsabilul Greatfire.

Anumite imagini pot de asemenea să devină tabu în China, precum cea a protestatarului care blochează singur un convoi de tancuri la Beijing, în 1989.

"O imagine face cât o mie de cuvinte şi nu lipsesc imaginile legate de Tiananmen pe site-ul Wikipedia", afirmă el.

CREDIT FOTO: BBC şi Wikipedia

 

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră