Vatican: 17 noi cardinali din 11 țări de pe cinci continente

19 Noi 2016 | scris de Magda Marincovici
Vatican: 17 noi cardinali din 11 țări de pe cinci continente

Consistoriul a avut loc cu o zi înainte de închiderea Porții Sfinte a bazilicii San Pietro, din cadrul Sfintei Liturghii pe care papa Francisc o prezidează duminică la ora Romei 10.00 cu ocazia încheierii Anului sfânt al milostivirii.

Dintre cardinalii numiți sâmbătă, 13 au devenit cardinali electori: trei europeni, trei americani, un mexican, doi sud-americani, doi africani, un asiatic și un prelat din Oceania. Patru cardinali cu vârste de peste 80 de ani au un statut mai mult onorific.  

Cu excepția preotului albanez, Ernest Simoni, în vârstă de 88 de ani, persecutat de dictatura comunistă a lui Enver Hodja, toți cardinalii sunt arhiepiscopi sau episcopi. O alegere deosebită o reprezintă cea a nunțiului apostolic din Siria, monseniorul Mario Zenari, care nu și-a părăsit misiunea timp de opt ani, la Damasc, deși această țară este lovită de război. Arhiepiscopul de Bangui, monseniorul Dieudonne Nzapalainga, este primul cardinal din istoria Republicii Centrafricane. În vârstă de 49 de ani, el este și cel mai tânăr cardinal. 

'Provenim din țări îndepărtate, avem obiceiuri, culori ale pielii, limbi și condiții sociale diferite; gândim diferit și celebrăm credința în ritualuri diferite. Însă, nimic din acestea nu ne face să fim inamici'', a transmis suveranul pontif în mesajul adresat cu ocazia desemnării noilor cardinali.

Noul consistoriu este compus din 228 de membri care îl pot asista pe suveranul pontif în activitatea sa. Însă numai 121 dintre aceștia  pot face parte conclavul care alege noul papă.

Ne aflăm într-o epocă, a remarcat Sfântul Părinte, caracterizată de ”mari problematici și întrebări la nivel global”, o epocă în care se întorc zidurile și polarizările. Papa Francisc a spus: «Vedem, de exemplu, cum foarte ușor cel care stă lângă noi nu doar că dobândește statutul de necunoscut sau de imigrant sau de refugiat, dar devine o amenințare, dobândește statutul de dușman. Dușman pentru că vine dintr-o țară îndepărtată sau pentru că are alte obiceiuri. Dușman pentru culoarea pielii, pentru limba sau condiția sa socială, dușman pentru că gândește altfel sau pentru că are altă credință. Dușman pentru… Și fără să ne dăm seama, această logică se instalează în modul nostru de a trăi, de a acționa și de a proceda. Prin urmare, totul și toți încep să aibă gustul dușmăniei». 

 

 

Alte stiri din Externe

Ultima oră