Alegeri parlamentare în Germania: drumul spre un nou angajament privind tranziția energetică?

06 Feb 2017 | scris de Istvan Deak
Alegeri parlamentare în Germania: drumul spre un nou angajament privind tranziția energetică?

În mai puțin de opt luni, cetățenii Germaniei sunt așteptați la urne pentru a alege un nou Parlament. Neoficial, după rezultatele neașteptate din landurile Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin, partidele sunt deja în campanie electorală.  O miză a alegerilor din 24 septembrie este și continuarea politicii privind tranziția energetică din Germania. 

La 12 februarie, o adunare formată din 16 delegați ai celor 16 landuri germane și 16 reprezentanți ai Parlamentului german va stabili numele noului președinte al Germaniei, acesta având mai mult un rol simbolic. Coaliția de guvernământ CDU-CSU-SPD a ajuns deja la un consens în susținerea fostului ministru de Externe, Frank-Walter Steinmeier (SPD).

Conform experților de la Clean Energy Wire, indiferent de rezultatelor alegerilor, partidele din Germania sunt hotărâte să continue angajamentul luat în privința tranziției energetice. Ultimele sondaje, publicate la 28 ianuarie, arată că socialiștii și crestin-democrații vor pierde procente la alegerile din toamnă, însă își vor păstra pozițiile din clasament. https://www.cleanenergywire.org/factsheets/german-elections-ahead-road-next-energiewende-government

Astfel, alianța care o susține pe Angela Merkel, CDU-CSU, ar urma să câștige alegerile naționale cu 37% din  totalul voturilor exprimate (față de 41,5% în 2013), în timp ce noul candidat al SPD, Martin Schulz, care urmează să fie validat abia la conferinta națională din martie, nu va reuși să convingă electoratul, social-democrații vor pierde 2,7% și vor obține doar 23%.  

Situația în SPD este încă tulbure, având în vedere că șeful partidului, Sigmar Gabriel, tocmai a preluat portofoliul la Externe, iar Germania are un nou ministru al Economiei și Energiei, în persoana doamnei Brigitte Zypries. Rocada este cu atât mai importantă, cu cât Gabriel a susținut cu fermitate politica energetică bazată pe surse regenerabile.

Surpriza negativă va fi instalarea pe locul 3 a euroscepticilor de la Alianța pentru Germania (AfD), care va intra în premieră în Parlament cu 11%. Poziția lor față de tranziția energetică este încă neclară. La egalitate se vor afla Die Linke (Stânga) și Die Grunen (Verzii ecologiști) cu 10%, o creștere în medie de 1,5% pentru cele două partide. Pe plus ar urma să intre și liberalii de la FDP, ei urmând să revină în Parlament după o pauză de patru ani cu 6% din totalul voturilor. 

Germania deține președinția G20 și și-a propus să folosească acest statut pentru a forța Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare sustenabilă și asigurarea unui consens în domeniile climatice și energetice. Angela Merkel a solicitat la reuniunea G7, ca țările membre să își assume proiectul de limitare a încălzirii globale la sub 2 grade Celsius și de a decarboniza economia globală.

Testul elocvent până la alegeri parlamentare va fi reprezentat de alegerile din landul Renania de Nord-Westfalia, programate la data de 14 mai. 

Cel mai populat land din Germania găzduiește și unele dintre principalele paliere ale tranziției energetice. Aici își au reședința marile companii din domeniul energiei electrice RWE și E-on, cât și subsidiarele Innogy si Uniper. În același timp zona este cunoscută pentru exploatările miniere de cărbune brun și lignit. Închiderea minelor de cărbune rămâne cea mai arzătoare dezbatere din ultimii ani, mai ales că landul a fost guvernat de social-democrați, în coaliție cu ”Verzii”.

Obiectivele climatice autoimpuse de Germania sunt pe cât de îndrăznețe, pe atât de greu realizabile. Conform Clean Energy Wire, obiectivul climatic al Germaniei este reducerea emisiilor de gaze de seră cu 40% până în 2020 și cu 95% până în 2050 , comparativ cu nivelul din 1990. În același timp, consumul de regenerabile trebuie să crească cu 60% și să reprezinte până în 2050, 80% din consumul total de energie al țării. Obiectivele au fost stabilite în 2007 și reconfirmate în 2014, fiind supuse unui proces anual de monitorizare.

UE, implicit și România, a stabilit obiective mai realiste, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze de seră cu 20% până în 2020 și cu 40% până 2030. În 2015, Germania folosea 31,6% din consumul energetic intern din surse regenerabile, în creștere față de 2014, 27,3% . Germania depășește astfel multe dintre țările industrializate, axându-se mai mult pe surse eoliene, solare și biomasă, și mai puțin pe hidrocentrale. Chiar și așa, mai multe sectoare impiedică Germania să își reducă substanțial emisiile de gaze de seră. 

Sectorul energetic este lider în această privință. Din cele 466 de milioane de tone echivalente de CO2 câte se estimau în 1990, s-a ajuns la 358 în 2014, iar obiectivul este reducerea la 175-183 până în 2020. 

Urmează industria, unde se forțează o reducere de la 283 la 140-143. În 2014 se ajunsese deja la 181 de mil.t.CO2. Urmează clădirile, care în 1990 emiteau 209 tone, iar în 2014 se redusese la 119, obiectivul pentru 2020 fiind 70-72. Probleme sunt și în sectorul de transport, unde reducerea pare imposibilă. De la 163 de tone câte erau în 1990, s-a reușit o reducere de doar 3 tone până în 2014, obiectivul pentru 2020 fiind 95-98. Un alt sector important este agricultura: 88 de tone în 1990, 72 în 2014, obiectivul pentru 2020 fiind 58-61.

Experții Clean Energy Wire estimează că în 2018, după dezbateri intensive, obietivele vor fi revizuite.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră