Conservatorii cancelarului Angela Merkel au câștigat alegerile legislative desfășurate duminică în Germania, obținând conform sondajelor efectuate la ieșirea de la urne procente cuprinse între 32,5% și 33,5%, cu circa 12 procente în fața social-democraților care au înregistrat un record negativ (20-21%), în timp ce extrema-dreaptă devine a treia forță politică, fiind cotată în aceste sondaje cu circa 13% din voturi, relatează agențiile internaționale de presă, conform agerpres.ro.
Deși a câștigat scrutinul, dacă aceste procente vor fi confirmate de numărarea voturilor, Uniunea Creștin-Democrată — Uniunea Creștin-Socială (CDU-CSU) s-ar afla totuși sub recordul negativ al cancelarului Merkel, de 33,8% în anul 2009.
Însă Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Martin Schulz ar înregistra cel mai slab rezultat după anul 1945. Într-o primă reacție după aceste estimări, social-democrații au anunțat că nu vor reconstitui cu CDU-CSU actuala coaliție guvernamentală și vor intra în opoziție.
Cât despre formațiunea de extremă-dreapta antiimigrație Alternativa pentru Germania (AfD), aceasta intră în premieră în parlamentul federal și cu un scor peste așteptări, dar cooptarea ei într-o coaliție este extrem de improbabilă.
În condițiile intrării social-democraților în opoziție, Angela Merkel ar urma să negocieze o coaliție cu liberalii din FDP, care au circa 10% în sondaje, însă numărul mandatelor ar putea fi insuficient pentru o majoritate, astfel că pot intra în calcule pentru o coaliție și Verzii precum și Partidul de Stânga, ambele având circa 9% în sondajele la ieșirea de la urne.
Însă sistemul de vot mixt proporțional și uninominal face orice estimare foarte dificilă în acest moment.
*************************************************
Aproximativ 61,5 milioane de alegători cu drept de vot din Germania sunt aşteptaţi duminică la urne pentru alegeri legislative care ar trebui să confirme cel de-al patrulea mandat de cancelar pentru Angela Merkel, în contextul recrudescenței dreptei populiste și naționaliste, comentează AFP, citată de agerpres.ro.
Birourile de votare s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT) și se vor închide la 18:00 (16h00 GMT) în cadrul alegerilor care combină scrutinul majoritar cu cel proporțional.
După încheierea votului, sondajele ar trebui să ofere indicii clare despre raportul de forțe în viitorul Bundestag, o estimare care se va preciza pe parcursul serii.
Dacă nu se va produce o surpriză uriașă, ceea ce ar da peste cap toate sondajele de opinie, tabăra conservatoare — Uniunea Creștin-Democrată (CDU)—Uniunea Creștin Socială (CSU) — a Angelei Merkel îl va devansa (34-36%) pe fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liderul social-democraților din SPD (21-22%).
Acesta din urmă riscă astfel un scor istoric scăzut și a patra înfrângere de rang după efortul de a prezenta ca succesor al schimbării partidul său care a guvernat în coaliția Merkel din 2013. Apelul său la mai multă justiție socială nu a prins într-o țară cu o creștere rapidă și cu un nivel scăzut al șomajului.
Cancelarul a dus o campanie pentru continuitatea unei Germanii prospere, un mesaj destinat să-i liniștească pe alegătorii destabilizați de crizele lumii și de succesele lui Donald Trump și Brexit.
Dar CDU-CSU nu se îndreaptă spre o victorie fără apel și se apropie, potrivit sondajelor, de cele mai mici scoruri ale sale din 1998 (35,1%) și 2009 (33,8%).
Extremele ar putea să reprezinte în cele din urmă un sfert din electorat, împărțite între Die Linke, la stânga, și Alternativa pentru Germania (AfD), la dreapta.
Naționaliștii din AfD se pregătesc în special la un "miracol albastru", culoarea partidului, vizând o intrare în forță în Camera Deputaților cu un scor fără precedent pentru o asemenea formațiune din 1945. Creditat cu 11-13% de institutele de sondare, această formațiune se situează pe locul trei, în fața stângii radicale, a liberalilor FDP și a Verzilor. În 2013, AfD nu a reușit să atingă pragul de 5%.
AfD, o mișcare antiislam, antielită, antieuro și antiimigrație, nu a încetat să-și radicalizeze discursul în timpul campaniei, proclamând, de exemplu, că "Germania a devenit refugiu pentru criminalii și teroriștii din întreaga lume" sau dreptul națiunii de a fi mândră de soldații germani în ultimele două războaie mondiale.
Un avans al dreptei, deosebit de populară în fosta Germanie de Est, ar constitui un cutremur pentru o țară a cărei identitate postbelică se bazează în mare măsura pe sentimentul vinovăției din cauza nazismului și respingerea extremismului.
În plus față de această provocare, Angela Merkel se poate confrunta cu negocieri complicate pentru a forma o majoritate guvernamentală.
Cea mai simplă opțiune ar fi restabilirea marii coaliții cu social-democrații. Dar SPD, în plină criză existențială, ar putea să prefere să-și reîncarce bateriile pe băncile opoziției.
Conform sondajelor, ar rămâne o altă singură posibilitate: o alianță CDU-CSU cu FDP și Verzii. Dar divergențele între ecologiști și liberali cu privire la mașinile diesel sau imigrație se anunță să fie foarte complicat de gestionat.
Culorile viitoarei coaliții vor avea de asemenea o importanță capitală pentru o serie de subiecte fierbinți de pe scena internațională, cum ar fi reforma zonei euro, negocierile privind Brexit, viitorul relației transatlantice sub președinția lui Donald Trump și problema sancțiunilor impuse Rusiei.
