Ajutor pentru Ucraina: europenii l-au pus sub presiune pe Viktor Orban

01 Feb 2024
Ajutor pentru Ucraina: europenii l-au pus sub presiune pe Viktor Orban

Pachetul de 50 de miliarde de euro promis Kievului este încă supus dreptului de veto al premierului ungar, scrie Le Figaro

Un summit cu risc foarte mare are loc joi la Bruxelles. Reuniunea celor douăzeci și șapte va fi aproape exclusiv dedicată sprijinului financiar și militar al UE pentru Ucraina. Rezultatul este un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev (17 miliarde de donații și 33 de miliarde de împrumuturi) care ar urma să fie eliberat pe o perioadă de 4 ani și face parte dintr-o revizuire mai amplă a bugetului european. De asemenea, este inclusă o altă promisiune că Europa va continua să furnizeze arme țării care este în război de aproape doi ani.

Ucraina ajunge la fundul sacului. Sprijinul scade de ambele maluri ale Atlanticului. Pe câmpul de luptă, soldaților le lipsesc armele și muniția. Pachetul de 61 de miliarde de dolari promis de președintele Joe Biden este blocat de Congres. Cancelarul Olaf Scholz va vizita, de asemenea, Washingtonul în prima jumătate a lunii februarie. „Se duce acolo pentru a-i convinge pe americani să continue să sprijine Ucraina. Este anxietatea plătitorului de ultimă instanță”, glumește un diplomat european. Din milioanele de obuze promise în urmă cu un an, europenii au furnizat doar 330.000. În ceea ce privește situația financiară a țării aflate în război, lipsa de lichiditate a statului ucrainean se va simți crunt foarte curând, începând cu luna martie, potrivit Fondulu Monetar Internațional. Într-o notă publicată pe 25 ianuarie, Centrul de Strategie Economică, un think tank independent cu sediul la Kiev, indică faptul că această țară „ nu a primit încă niciun ajutor financiar străin de la începutul anului 2024”.

În acest context, europenii nu au dreptul de a eșua. Ar fi un alt cadou pentru președintele rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, Viktor Orban amenință încă o dată că va torpila întâlnirea. Un prim summit a eșuat la jumătatea lunii decembrie din cauza dreptului de veto al premierului ungar, care este aproape atât de Vladimir Putin, cât și de Donald Trump, pe care vrea să-l vadă revenind la Casa Albă în 2025. Cei „douăzeci și șase” au crezut că o lună și jumătate ar fi de ajuns pentru a-l face pe mai marelel Budapestei să asculte rațiunea. Trebuie, au spus ei, să-i acordăm timp după pseudo-undă verde cu privire la începerea negocierilor pentru aderarea Ucrainei la UE. Într-un gest fără precedent, Orban a părăsit sala pentru a-i lăsa pe „Douăzeci și șase” să voteze. „Nu mai pot face asta. Am dat deja totul despre calitatea de membru”, i-a explicat apoi lui Charles Michel, pentru a-și justifica refuzul de a merge mai departe în sprijinul Ucrainei.

Miercuri, în timp ce majoritatea liderilor urmau să se întâlnească la sfârșitul după-amiezii la sediul Comisiei pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Jacques Delors și apoi a împărtăși o cină la Consiliu, situația era încă blocată. Dacă acceptă acum ca banii promisi președintelui Zelensky să fie integrați în bugetul european - și, prin urmare, finanțați parțial de Ungaria -, Viktor Orban dorește și că aceste 50 de miliarde de euro plătite pe patru ani să facă obiectul unui vot în fiecare an... în unanimitate. Ceea ce i-ar oferi alte posibilități de a-și folosi veto-ul în viitor. În locul acestui vot anual, liderii îi propun lui Orban să organizeze o dezbatere anuală între ei pe tema implementării ajutorului financiar Ucrainei, dar fără a da posibilitatea de veto. Această soluție „ este în mod clar o mână întinsă către Ungaria ”, spune un diplomat european.

Pe măsură ce discuțiile de dinaintea summit-ului se blocau, tonul față de Orban sa întărit considerabil de ambele maluri ale Atlanticului. Mai ales că Ungaria nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO  în ciuda promisiunilor că țara sa nu va fi ultima. De atunci Turcia a trecut de toate etapele. „Sunt îngrijorat de comportamentul maghiarului. Chiar nu înțeleg cum o țară precum Ungaria, care depinde din punct de vedere economic de apartenența sa la UE și pentru securitatea sa de apartenența la NATO, poate exploata situația în beneficiul său și să ia ostatică Ucraina într-o bătălie internă în interiorul UE ”, le-a mărturisit fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen unor jurnalişti. Acesta din urmă se referă la aproximativ 20 de miliarde de euro de fonduri europene care urmează să fie returnate, dar pe care Bruxelles-ul le reține Comisiei din cauza încălcărilor statului de drept cu care se confruntă țara.

În ultimele zile, Bruxelles-ul a agitat în mod deliberat riscurile pe care un nou veto le-ar prezenta economiei ungare. S-a vorbit despre activarea articolului 7.2 din Tratatul UE care poate duce la privarea unei țări de dreptul de vot. Într-o notă transmisă de FinancialTimes și scrisă de un oficial al UE, există opțiunea de a nu plăti Ungariei banii reținuți de Comisie. O opțiune respinsă imediat de un număr de diplomați și înalți oficiali ai UE, dar care a determinat luni scăderea monedei maghiare cu 0,7% față de euro.

Contraproductivă, această scurgere i-a permis premierului ungar să denunțe cu voce tare în Le Point „ șantajul” UE asupra statului de drept, exploatarea acestuia în scopuri politice. Dacă Viktor Orban își va menține dreptul de veto la reuniunea celor douăzeci și șapte, UE va putea elibera un ajutor de urgență de 18 miliarde de euro în împrumuturi, permițând Ucrainei să facă față pe termen mediu, fără a-i oferi predictibilitatea pe termen lung promisă de Uniunea Europeana. În termeni absoluti, ar fi posibil să se avanseze și în douăzeci și șase, în afara bugetului UE. O soluție foarte complicat de implementat. Dincolo de problema ucraineană, europenii s-ar confrunta și cu o adevărată dificultate politică, la un punct de rupere. Cum să-l gestioneze pe liderul maghiar, care trebuie să preia și președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului? În decembrie Emmanuel Macron a avertizat:. „Mă aştept de la Viktor Orban în următoarele luni ca, fiind respectat, ţinând cont de interesele sale legitime, să se comporte ca un european şi să nu ia ostatic progresul politic.”

Alte stiri din Externe

Ultima oră