Un copil, un hepimil

19 Mar 2016 | scris de Luiza Moldovan
Un copil, un hepimil
Eu aş interzice reclamele la mecdonaldsuri de pe canalele teve pentru copii exact cum sînt interzise reclamele la ţigări pe canalele celelalte de teve. Pentru că la copii, se ştie, reclamele sînt încă şi mai eficiente decît la adulţi. 
 
Deci ăştia de la mecdonălds sînt nişte penali şi crecă mă duc peste ei. Perverşii ce fac? 
 
Bagă tot felul de jucărioare drăguţe în meniurile lor de doi lei şi-şi fac megareclamă pe canalele teve pentru copii. 
 
“Descoperă şi tu numaiştiuce porcărie de jucărie în meniurile hepimils de la mecdonalds”. Ăştia micii, oricît le-ai spune că nu e nimic sănătos în mîncarea aia, tot degeaba. 
 
Sînt mulţi părinţi care-şi duc copiii la mecdonalds şi explicaţia lor este că nu vor să fie curioşi. Parcă-i duc la femei, să moară tzak şi pak! 
 
De ce nu le dau şi să fumeze, ca să nu fie curioşi?!? Să le dea şi o bere ca să nu fie curioşi. 
 
Cum adică nu vor să fie curioşi? Nu-nţeleg argumentul ăsta. 
 
Ştiu cîteva mămici care mi-ar spune că, o dată la nuştiucît, nu se-ntîmplă nimic, dar asocierea în capul copilului a fost făcută iar alegerile lui au fost deja determinate pe viitor. 
 
Reclamele sînt atît de eficiente, încît determină în mintea copilului exact, dar exact, asocierea dorită de idei. 
 
Ei nu spun “vreau jucărioară”, ci “vreau un hepimil”. Şi uite-aşa se realizează o strînsă şi durabilă legătură între mecdonalds şi copil.
 
Am văzut astă-vară o mamă şi fată care păreau trase la indigo. Erau ambele la fel de grase. Fata parcă era replica în miniatură a maică-sii.  
 
Maică-sa-i spune fetei cele trei cuvinte magice: “hai la mec”, iar fata răspunde cu entuziasm “hai”. Două meniuri la mec erau, deci, comandate încă din parc. 
 
Acum o săptămînă, în parc, o fetiţă de vreo patru ani avea legate la bicicletă şase jucărioare din hepimiluri. 
 
Fiică-mea, care n-a intrat niciodată într-un mec, le vede şi le recunoaşte imediat: “uite, mami, jucării de la mecdonalds”, “de unde ştii că-s de la mecdonalds?”, o-ntreb, pentru că nu ştie să citească, “le ştiu din reclamă, cum de unde le ştiu?!?”.
 
Chiar. Ce proastă eram! Cum adică de unde le ştia?  
 

Alte stiri din Editorial

Ultima oră