Nu ştiu alţii cum sunt şi ce reacţii emotive au, aflând ce se mai petrece pe lângă ei, dar mie, unul, când răsfoiesc ziarele şi văd că specia umană este fără limite, îmi vine să lipesc o etichetă mare pe pielea pământului şi să scriu acolo: „termen de garanţie expirat”. Pentru că lumea asta, stimaţi cititori, numai e bună. E ne bună.
Păi, de exemplu, undeva hăt departe, taman în Arizona acolo unde nu e zloată şi conservăreală pe RATB, şeriful le-a impus deţinuţilor din pentienciarul aflat în comitatul său să poarte chiloţi de culoare roz. Cu mânecuţă sau dantelă, rămâne la libera alegere a celor arestaţi. Măsura (nu la chiloţi, ci adminsitrativă) a fost adoptată de şerif în urma (scapă turma) descoperirii senzaţionale că deţiunţii trimişi la munci externe (depănuşat de porumb, scos sfecla) îşi vindeau chiloţii, ieşind din incinta închisorii, îmbrăcaţi cu mai multe prechi, una peste alta.
Un altul care prinde muşte, de data aceasta în Marea Britanie, a mânjit sediul Băncii Westminster din Newcastle cu patru tone de bălegar. „Ca formă de protest proletară”. Eu aş spune de-a dreptul ţărănească, dacă avem în vedere fie numai doar că de prepararea chirpicilor din bălegar se ocupă locuitorii zonelor rurale. Curăţarea sediului băncii – fiţi atenţi acum! – a durat doar două săptămâni, stratul de bălgear punând serioase probleme angajaţilor băncii, care au fost nevoiţi (de, serviciu e servici) să vină la slujbă în cizme de cauciuc. Şi cu vată-n nas probabil.
Da’ mai potoliţi-vă mai oameni buni, nebuni, că uite acum pun pe cineva, unul, altul să vă croiască. Nişte cămăşi de forţă roz, după croiala proletară şi să vedeţi atunci… Bună dimineaţa!
MARIUS TUCA
O lume ne bună, nebună…
