Ilie Ilaşcu e liber. După şocul eliberării , presa încearcă să afle ce sau cine a stat în spatele acelei eliberări neaştetpate. S-a scris că Ilie Ilaşcu a fost dat afară din puşcărie. Că artizanul eliberării sale este Vladimir Voronin. Alţii spun că şI partea română, în special Ion Iliescu, a făcut eforturi pentru ca patriotul român Ilie Ilşacu să se afle astăzi în libertate. Se vorbeşte chiar de intervenţia Moscovei, personal a preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, fără de care Ilaşcu s-ar fi aflat şi acum în puşcăria de la Tiraspol, suportând teroarea autorităţilor din autoproclamata republică transnistreană. Ba, mai mult, pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu s-ar fi acceptat – de cine? - anumite condiţii, mai degrabă intuite decât ştiute. Croşetând şi analizând atâtea scenarii – unele dintre ele plauzibile – cred că am uitat esenţialul: Ilie Ilaşcu se află în libertate. După nouă ani de puşcărie, ani în care a văzut de atâtea ori moatea cu ochii – să nu uităm că fusese condamnat la moarte pentru terorism - în sfârşit e liber. Suferinţa celor nouă ani în care de multe ori a fost pus la zid, înscenându-i-se execuţia – dar cine ştia că e vorba de înscenare? - suferinţă care de multe ori îl făcuse să se gândeasă la evadare – ceea ce putea însemna moarte sigură - ei bine, suferinţa celor nouă ani de puşcărie s-a uitat, am uitat-o într-o secundă. După cume voluează lucrurile – există fel şI fel de grupuri, grupuleţe, care vor să-l confişte pe Ilie – poate există neşansa ca libertatea să-l transforme pe Ilaşcu din eroul aflt în închisoare, într-un instrument oarecare aflat în mâna nu ştiu cui, Însă, tocmai aici va interveni caracterul celui care a suportat aproape un deceniu de închisoare grea. De asta cred că cel mai important fapt în această odisee este libertatea lui Ilie Ilaşcu.
