„Numele ei este Nicoleta Văcăroiu Năvârcă”. Aşa scriu, cu litere de-o şchioapă, ziarele. Aşa şi-a şoptit în barbă şi preotul care a vârât-o în cristelniţă pe nevinovata junioară a familiei Năvârcă. Evenimentul s-a petrecut în comuna Sprâncenata şi are un uşor aer paranormal. Uşor, pentru că, după îmbulzeala din decembrie ’89 mulţi şi-au botezat copiii: Victoria, Victoraş, Amînvins sau Teroristu’. Mă întreb însă stimaţi cititori, ce soartă va avea copila Văcăroiu peste 16-20 de ani. Când un băiat îi va şopti, în poarta casei părinteşti: „Mi-eşti dragă, Văcăroiu”, „Te vreau, Văcăroiu!”, „Eşti dulce, Văcăroiu!”, iar Văcăroiu va suspina îngândurată şi îmbujorată în obraji. Văcăroiu va iubi, Văcăroiu se va mărita, Văcăroiu va naşte copii într-o zi, Văcăroiu va toca pătrunjel pentru ciorbă… Fără a deveni „exploatatorii viitorului”, trebuie să recunoaştem că e groasă, dragii mei! Pai, mâine, poimâine se va naşte o nouă Gherman, o delicată Păunescu, sau un voinic Leonida Lari. Înfăşaţi în Pampers, cu titina în gură şi ceritificatul de naştere înrămat deasupra oliţei de noapte. Şi ştiţi care ar fi culmea botezului în RomâniaĂ Ca sprâncenata din comuna cu acelaşi nume să ajungă, într-o bună noapte, prim-ministru… Bună dimineaţa!
MARIUS TUCA
Eşti dulce, Văcăroiu!
