Din vremea lui Pazvante Chiorul. Soacre certăreţe şi neveste care fug de acasă

11 Oct 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Din vremea lui Pazvante Chiorul. Soacre certăreţe şi neveste care fug de acasă

Viaţa în doi, pe lângă binele şi răul pe care îl implică o căsnicie, înseamnă de multe ori o suită întreagă de neînţelegeri, mai ales atunci când intervin soacrele. Unele femei măritate nu se pot adapta la viaţa de cuplu, iar existenţa lor nu este decât o pribegie continuă între familia proaspăt constituită şi familia din care a provenit, fără a-şi găsi vreodată locul.

Bălaşa s-a plimbat timp de 20 de ani între Bucureşti şi casa părinţilor săi. Pătraşco tâmplarul se vaită, la capătul acestor ani, că nici nu-şi cunoaşte prea bine soţia, pentru că „de câte ori am vrut s-o dojenesc ca un bărbat, ia s-au sculat şi s-au fugit din casa mea, luând-o mumă-sa”. Refugiul în casa părinţilor devine o soluţie aplicabilă în orice moment şi-i dă curaj Bălaşei să îl înfrunte pe Pătraşco atunci când acesta îi porunceşte „să îmble după voia lui, iar nu după voia ei” şi să-i răspundă că ştie „drumul Turtucaei”, cu alte cuvinte drumul către casă.

Casa socrilor se dovedeşte a fi un loc neprimitor pentru ginerele acuzat de toată nefericirea conjugală. De câte ori a încercat să intre acolo, el a fost alungat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi striga din prag că va avea ea grijă să-i vândă tot şi apoi să-l despartă de fata ei.

În acuzaţiile purtate la Mitropolie părinţii fetei sunt în frunte, devansându-i cu mult pe cei ai bărbatului. Andrei străinul din mahalaua Biserica cu Brad motivează că neînţelegerile sale cu soţia se datorează intervenţiilor cotidiene ale soacrei. Mutarea acesteia în casa lor a avut drept efect spargerea familiei.

„Dă când au venit această făr de lege femee, eu cu dânsa urât am petrecut, făcând felurimi de diavolii, au dat farmece”, susţine bărbatul, acuzând-o chiar că a vrut să-l scoată din minţi cu tot felul de poţiuni magice vărsate în mâncare. Gheorghe hangiul pretinde că motivul neîmpăcării sale cu soţia îl constituie tatăl aceteia  care l-a bătut chiar în ziua de Sfântul Vasile şi apoi l-a dat afară din casă, purtându-l prin judecăţi.

Recăsătoriile creează la rândul lor alte şi alte probleme, părinţii favorizându-şi propriile odrasle. Totodată, relaţiile din interiorul acestor familii recompuse devin tensionate şi conflictuale. Iat-o pe Iana din mahalaua Flămânda dând jalbă împotriva soţului ei, Ghionea, şi împotriva celor cinci copii ai acestuia.

Motivul îl constituie neînţelegerile dintre fiica ei şi feciorii lui, aceştia din urmă reclamând cu violenţă participarea fetei „la lucrul al viii, al casii şi la secere”. Mama nu vrea cu nici un chip să-şi lase fata să muncească, provocând nemulţumirea celorlalţi, de aici certuri, păruieli şi înjurături. Iana aşteaptă ca Prea Sfinţia sa să-i facă dreptate, dar acesta o sfătuieşte să-şi trimită fiica „la un lucru de pliveală al viii, la grădină la pliveală şi la lucru casii”.

Astfel, mama se angajează prin zapis că va urma sfaturile mitropolitului, în timp ce tatăl vitreg se vede obligat să promită, la rândul său, că îşi va potoli fiii şi mai ales nu va mai fi de partea lor. Toate aceste acuzaţii demonstrează, încă o dată, puternica solidaritate familială care merge dincolo de căsătorie şi care este pusă în practică îndeosebi de taţi în apărarea fiicelor şi de fraţi în apărarea surorilor.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Carte

Ultima oră