În ziua de 14 februarie a fiecărui an este marcată, în mai multe ţări din întreaga lume, inclusiv în SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Franţa, China şi India, Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine's Day. Această zi a început să fie marcată şi la noi în ţară, după 1990.
Deşi această zi comemora, iniţial, martiriul sfântului creştin numit Valentin, de-a lungul anilor, semnificaţia religioasă s-a pierdut, potrivit stvalentinesday.org.
Nici astăzi nu se cunosc prea multe detalii despre originea acestei sărbători a iubirii.
Unele legende susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor.
În următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii, notează aceeaşi sursă.
În cadrul festivalului avea loc şi un alt obicei interesant, care îi aducea împreună pe băieţi şi pe fete, care până în acel moment stăteau separaţi.
În ajunul sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas, care apoi erau extrase de tineri. Astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.
În ceea ce-l priveşte pe Valentin, una dintre legende spune că a fost preot în Roma, în secolele II-III, iar în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească.
Împăratul roman era convins că bărbaţii ar fi soldaţi mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soţii, de aceea a interzis căsătoriile.
Tânărul preot, dimpotrivă, susţinea că mariajul era parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile vieţii.
Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii.
În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis şi condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269.
Aceeaşi legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ''De la al tău Valentin''. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste.
Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii Lupercaliilor. Sfântul Valentin, oficial cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic.
Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei, fiind ridicată, atunci, şi o biserică.
Valentin a devenit, în Evul Mediu, unul dintre cei mai populari sfinţi în zona anglo-saxonă.
Se credea, totodată, că ziua de 14 februarie era ziua în care un nou anotimp îşi făcea simţită prezenţa, natura revenind la viaţă, începând sezonul în care păsările îşi căutau perechea.
Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit ''sfântul patron al îndrăgostiţilor''.
Celebrări ale acestei sărbători nu au fost consemnate nicăieri, doar poetul medieval Geoffrey Chaucer scria, pe la 1375, în ''Parliament of Foules'' despre această zi ca fiind ziua în care ''orice pasăre îşi alege perechea'', menţionează stvalentinesday.org.
Foarte populare în Evul Mediu erau urările îndrăgostiţilor transmise prin viu grai, ''valentinele'' scrise de mână apărând după anul 1400.
Cea mai veche scrisoare de acest gen, care există şi astăzi, este un poem scris în 1415, către soţia sa, de Charles, duce de Orleans închis în turnul Londrei, capturat în urma Bătăliei de la Agincourt.
Nu se cunoaşte cum a evoluat obiceiul în timp, dar tradiţia modernă a apărut în Statele Unite, pe la începutul anilor 1700, când americanii au început trimiterea de ''valentine'' scrise de mână.
În 1840, britanica Esther A. Howland a început comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum.
Felicitările create erau nişte mici opere de artă, acestea fiind realizate din dantelă adevărată, panglici şi imagini colorate.
La 14 februarie, milioane de felicitări sunt trimise de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic.
Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie şi ciocolată, potrivit rosesonly.com.au. În alte ţări, Valentine's Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni.
Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni.
Românii sărbătoresc, la 24 februarie, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii. Dar Valentine's Day a început să fie marcată şi la noi în ţară, după 1990.
Circa 78% dintre români vor cumpăra cadouri de Ziua Îndrăgostiţilor, dar doar 1 din 100 de români este dispus să cheltuie mai mult de 100 de euro pe un cadou, potrivit unui studiu efectuat de compania de marketing research 4Service Group România.
Puţin peste o treime dintre români sărbătoresc Valentine’s Day an de an, conform cercetării efectuate de 4Service România. Astfel, 33% dintre ei nu o sărbătoresc deloc, iar restul de 31% dintre respondenţi o sărbătoresc doar uneori.
