Biserica Ortodoxă îl pomeneşte la 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir. Sinaxarul ne spune că a trăit în vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305), fiind de loc din Tesalonic. S-a născut într-o familie de dreptcredincioşi, părinţii săi botezându-l întru Hristos într-o cămară ascunsă, în care tatăl său, voievodul Tesalonicului, obişnuia să se roage, ferit de prigonitorii vremii. Sfântul Dimitrie “creştea cu anii şi cu înţelepciunea, mergând cu fapte bune ca pe o scară, din putere în putere, şi era în el darul lui Dumnezeu care îl lumina şi îl făcea înţelept. După ce a ajuns la vârsta cea desăvârşită, părinţii lui s-au dus din vremelnica viaţă, lăsându-l pe Sfântul Dimitrie moştenitor nu numai al averilor, ci şi al faptelor lor cele bune. Auzind atunci împăratul Maximian despre moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dânsul pe fiul acestuia, pe Sfântul Dimitrie şi, văzându-i înţelepciunea şi vitejia în război, l-a făcut antipat şi i-a încredinţat lui Tesalonicul, zicându-i: «Păzeşte patria ta şi s-o cureţi de necuraţii creştini, ucigându-i pe toţi cei care cheamă numele lui Iisus Hristos Cel răstignit». Sfântul Dimitrie, luând de la împărat dregătoria, a mers la Solun, unde a fost primit cu mare cinste de cetăţeni şi îndată a început a mărturisi înaintea tuturor numele lui Iisus Hristos, pe care îl preamărea, precum şi a învăţa pe toţi credinţa. El a devenit pentru tesaloniceni un alt Apostol Pavel, aducându-i pe ei la cunoştinţa adevăratului Dumnezeu şi dezrădăcinând închinarea la idoli.” (Vieţile Sfinţilor). Fără să stea pe gânduri, împăratul Maximian a poruncit ca Sfântul Dimitrie să fie întemniţat. Dar Sfântul a primit întunecoasa închisoare ca pe o cameră luminoasă, cântând şi slăvind pe Dumnezeu. Rugăciunile sale erau atât de puternice şi credinţa atât de mare încât în numele Lui Hristos a săvârşit multe minuni. Sinaxarul ne spune că împăratul se lăuda cu un anume Lie, temut în întreaga cetate pentru forţa pe care o avea, încât nimeni nu îndrăznea să se lupte cu el. "Un oarecare tânar creştin, anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temniţă, îi zise: «Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie; roagă-te pentru mine». Iar Sfântul, însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: «Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi». Deci, luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se luptă cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat. Şi, fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe Sfântul, în temniţă”. Sfântul Dimitrie a primit cununa muceniciei în timp ce se afla la rugăciune, iar din porunca împăratului i s-a tăiat capul şi Sfântului Nestor.
Pe locul mormântului Sfântului Mucenic Dimitrie a fost zidită o mică biserică, aşezământ dărâmat peste ani pentru a se clădi altul, mai mare. La temelie au fost găsite sfintele moaşte din care izvora mir tămăduitor, leac tuturor celor care s-au rugat şi se roagă cu credinţă.
