Calendar ortodox 21 mai: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

20 Mai 2019 | scris de Luminita Ciobanu
Calendar ortodox 21 mai: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Creştin-ortodocşii îi prăznuiesc, an de an, la 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Fiu al lui Constanţiu şi al cinstitei Elena, pe când Maximian Galeriu şi alţi prigonitori ridicaseră prigonire asupra tuturor creştinilor, “el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai vârtos pe cei ce se luptau pentru credinţa lui Hristos îi întrebuinţa sfetnici şi părtaşi ai slujbelor împărăteşti. (…)

După ce Constantin a fost înştiinţat de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, pe care le făcea în Roma Maxenţiu, fiul lui Erculiu, şi îndemnat de dumnezeiasca râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor, a pogorât împotriva lui Maxenţiu”. (...) văzând Dumnezeu curăţenia sufletului lui i s-a arătat mai întâi în somn, după aceea în amiaza zilei, închipuind semnul Crucii scris cu stele: l-a arătat lui şi celor ce erau vrednici.

Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi făcând cu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe însuşi pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon, înecându-l lângă podul Milvia, şi aşa a izbăvit pe cetăţenii Romei de tirania acestuia”.
 

În vremea Împăratului Constantin, prin Edictul de la Milano, din anul 313, creştinismul fost recunoscut de stat.

Biserica a fost scutită de impozite, permiţându-i-se să primească donaţii, fiind înlăturate totodată răstignirea, zdrobirea picioarelor sau arderea cu fierul înroşit.

Împăratul Constantin este cel care a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a fost condamnată greşita învăţătură a lui Arie.
 

Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia.

După ce  generalul roman Constanţiu Chlorus a divorţat de ea la îndemnul împăratului Diocleţian, a trăit departe de viaţa publică, în preajma fiului său, Constantin.

În cartea “Vieţile Sfinţilor de peste tot anul” se spune că Împăratul Constantin “deoarece căuta scumpătatea credinţei celei din vremea noastră, a trimis încă şi pe maica sa Elena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pe care a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru”.

Potrivit tradiţiei, în timpul săpăturilor de pe dealul Golgotei, împărăteasa Elena a găsit trei cruci.

Ca să descopere Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul, a atins cu ele un mort. La atingerea Crucii Domnului, mortul a înviat.

În anul 2002, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care se păstrează în Catedrala Patriarhală.

Așezată pe colina bucureșteană, numită în trecut Dealul Podgorenilor, actuala Catedrală Patriarhală a fost ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osârdia Mitropolitului Simion Ștefan, potrivit basilica.ro.

Așezământul ridicat pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, atribuită lui Oprea Iuzbașa, a fost desemnat reședința Mitropoliei Țării Românești de domnitorul Radu Leon în 8 iunie 1668, la îndemnul mitropoliților Ștefan și Teodosie.

De la întemeiere până în zilele noastre, prin refaceri și restaurări, ctitoria lui Constantin Șerban s-a constituit într-un complex de clădiri realizate în epoci diferite și într-o diversitate de stiluri.

În mijlocul acestui ansamblu arhitectonic se înalță Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, realizată după modelul celei de la Curtea de Argeș, ctitoria domnitorului Neagoe Basarab.

În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan al Țării Românești, împreună cu ierarhi, egumeni, preoți și diaconi, în prezența ctitorului și a familiei sale, a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1925 Catedrală Patriarhală.

De-a lungul a trei secole și jumătate de existență, Catedrala din Dealul Mitropoliei a fost locul în care s-a scris istoria Bisericii noastre, de la întronizări de mitropoliți și patriarhi și până la impresionantele pelerinaje la moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou sau la ale altor sfinți.

Catedrala Patriarhală îşi sărbătoreşte hramul istoric, marţi, de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Potrivit basilica.ro., sărbătoarea a debutat luni, prin oficierea Slujbei Privegherii.

Marţi, de la la ora 07:00, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştiului, vor fi aşezate spre cinstire credincioşilor în "Baldachinul Sfinţilor" din apropierea catedralei.

Cu acest prilej, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia Sfânta Liturghie în altarul de vară de pe Dealul Mitropoliei.

După slujbă va avea loc premierea participanţilor la Concursul Naţional Catehetic "Hristos: sufletul satului meu".

Sfintele moaşte vor fi introduse în catedrală după ce ultimii pelerini vor aduce cinstire odoarelor aşezate spre închinare în baldachinul din apropierea lăcaşului de cult.

Anul acesta s-au împlinit 361 ani de la sfinţirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală, precizează sursa citată.


SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calendar

Ultima oră