Să începem, la rându-ne, plimbarea vizitând mânăstirea Negru Vodă (Str. Negru Vodă, 64), ctitorie din sec. al XIV-lea a lui Basarab I și a fiului său Nicolae Alexandru, când orașul îndeplinea funcție de capitală a Țării Românești. În interiorul bisericii, o placă modestă acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru Basarab, cu data morții – 16 noiembrie 1364. Biserica a fost refăcută de Matei Basarab (1636), care a ridicat și zidul de incintă. Turnul–clopotniță și Casa domnească din cadrul complexului datează din 1647, iar Casa egumenească a fost construită în jurul anului 1737.
Pe aceeași stradă, alt munument este biserica catolică ”Bărăția”, refăcută după 1737 pe locul unei biserici mult mai vechi, ale cărei etape de construcție coboară până către sfârșitul secolului al XIII-lea. Din vechea construcție, distrusă în cursul luptelor dintre turci și austrieci (1737), n-a mai rămas decât altarul, transformat în biserica de azi, și turnul-clopotniță, zis ”Turnul Bărăției”, cu mai multe etaje, datând din diferite epoci, azi restaurat și consolidat. În biserica Bărăției se află lespedea funerară a comitelui Laurențiu de Longo Campo, ce poartă ca dată anul 1300.
Alte monumente ce merită a fi vizitate sunt: Biserica Domnească, ctitorie din 1567 a doamnei Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanul și mama fiului acestuia, Petru cel Tânăr; Biserica Fundeni, datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, a cărei notă caracteristică aparte o constituie lipsa oricărei turle; Biserica Șubești, ridicată în 1552 ca biserică a breslei șubarilor, refăcută la 1779; Biserica ”Sf. Ilie”, zidită în formă de cruce la 1626, refăcută la 1771 și 1891; Biserica ”Mucenița Marina”, înălțată în sec. al XVI-lea, reconstruită la 1697, când i s-a adăugat și clopotnița.
În fața clădirii de pe strada Negru Vodă, unde se află biblioteca orașului, e așezat bustul lui Negru Vodă (sculptor Dimitrie Mirea). În cimitirul de pe strada Flămânda, unde se află și Biserica ”Flămânda”, se pot vedea două morminte funerare, unul al lui C.D. Aricescu (sculptor Carol Storck) și altul al lui Zoe Baraschi (sculptor C. Baraschi). Ceea ce întâlnim mai rar prin alte părți, în acest oraș se păstrează, ca monumente memoriale, pe diferite străzi, 19 cruci de piatră, din secolele XVI, XVII și XVIII. Pe una, din fața casei Berechet din Str. Negru Vodă, cunoscută sub numele de Crucea jurământului și datând din anul 1674, sunt înscrise privilegiile orășenilor. Monument memorial este și mormântul haiducului Radu Anghel (1827-1865), de pe Str. Dr. Costea.
Chiar dacă piața din Câmpulung pare un loc banal, destinat zarzavaturilor și fleacurilor de tot felul, care n-ai zice că merită să fie vizitat, totuși, măcar în alt secol, reprezenta o adevărată fascinație acea continuă viermuială, cu strigătele comerciale ale tarabagiilor și negustorilor de tot felul. În 1906, a fost creeată chiar o poezie, un adevărat poem, dedicat pieței, din care amintim câteva versuri: ”Tia și nea Țoi/Veniți din Vișoi/La un târg se bagă/Și beau câte-o bragă.//Nae Mușatescu/Nae Iacobescu/Abia prididesc/Pachete-ntocmesc/ Clienții plătesc.//Vă salut cucoane/Și familioane!!//La Udroiu/Lumea ca puhoiu.//Un popă cu coadă/Tocmește-o broboadă/Două tinerele/Cumpără bretele/Și-un jandarm, ca toți/Cumpără chiloți...//
