Redescoperă România. Apele tămăduitoare de la Călimănești - Căciulata

23 Iul 2015
Redescoperă România. Apele tămăduitoare de la Călimănești - Căciulata
Pe lângă știința omului de a căuta, prin medicina clasică, remedii pentru sănătate, natura a avut grijă să ne blagoslovească, încă de la facerea lumii, cu apele sale miraculoase. Ce a trebuit să facă omul, a fost numai să ele descopere! Astfel, la Călimănești – Căciulata, de aproape 200 de ani, cei suferinzi vin aici să se vindece și să se bucure de puterea tămăduitoare a apelor minerale și de generozitatea naturii.

Localitatea, alcătuită din cele două stațiuni Călimănești și Căciulata, s-a întemeiat pe locul unei vechi așezări. Pe aici trecea drumul construit de Traian de-a lungul Oltului pentru pătrunderea în Dacia. În stânga râului, la fostul canton C.F.R. Păușa, în dreptul Căciulatei, se află și azi așa-numita „Masă a lui Traian”, o stâncă declarată monument de arheologie, unde legenda pretinde că a poposit să ia masa, în drumul său spre munți, împăratul roman. Ceva mai la vale, pe locul numit “Bivolari”, acum mai bine de jumătate de secol au fost descoperte urmele unui castru roman, iar în partea din vale a stațiunii, la Jiblea Veche, un alt castru roman, amândouă fiind declarate monumente arheologice.

Legenda leagă întemeierea localității de numele unui anume Căliman. Este cunoscută în documente de la 1386. Faima stațiunii – cunoscută și peste hotare – o constituie izvoarele cu ape minerale sulfuroase, clorurosodice iodurate și bromurate, calcice, magneziene, de diferite concentrații, utilizate în cura internă și sub formă de băi. Primele izvoare au fost captate, se pare, în jurul anului 1830. Unii cercetători socot că ele au fost descoperite în 1848 de către niște călugări de la mânăstirea Cozia.

Apele de la Căciulata ar fi fost descoperite, potrivit legendei, din întâmplare, la 1845, de către ciobanul Căciulă, de la care ar fi rămas și numele localității. Cert este că, la 1859, doctorul Maillot a făcut prima analiză a lor și că la 1873 au fost trimise la o expoziție de la Viena. În 1869, Napoleon al III-lea a făcut o cură cu apele trimise de la Căciulata, la recomandarea doctorului Carol Davilla. El urma să vină personal în stațiune anul următor, dar războiul franco-prusian de la 1870-1871 l-a împiedicat.

Captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime, apele minerale au variate concentrații și compoziții chimice. În cura externă, zilnic se utilizează în cadrul bazelor de tratament peste patru mii de litri de apă minerală. În cura internă, apele de aici sunt indicate pentru boli ale tubului digestiv, afecțiuni dismetabolice, ale vezicii și căilor biliare, rinichilor și căilor urinare.

În cura externă sunt folosite în afecțiuni ginecologice cronice, ale căilor respiratorii superioare sau aparatului locomotor. De aceea Călimăneștiul, ca și Olăneștiul, este situat, ca sursă de ape minerale, pe locurile fruntașe din Europa, rivalizând cu bine cunoscutele stațiuni Baden-Baden, Karlovy-Vary sau Aix les Bains. Și nu e de mirare că, 12 luni pe an, de peste tot, oamenii vin aici ca la izvorul dătător de viață al tămăduirii.
 

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră