Fabuloasa Românie. Porţi de acces spre Munţii Făgăraş

12 Mar 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Fabuloasa Românie. Porţi de acces spre Munţii Făgăraş

Cu vârfurile ascuțite scărmănând cânepa norilor cenușii, munții Făgărașului se semețesc spre ceruri cu mândria celor mai înalte culmi ale Carpaților noștri. Căci numai ajuns la poale poți vedea ce gâză mică e omul față de gigantul de piatră cu sprâncene de cetini.

Dacă mergi cu cortul în spate sau dacă faci slalom printre cabanele și popasurile Făgărașului bucuria este aproximativ aceeași. Mersul cu cortul – ce e drept! – îți conferă mai multă libertate de mișcare, dar și cabanele îți pot oferi minimum de confort necesar. Însă are Făgărașul un magnetism anume, că nu există împătimit al muntelui care să nu-și fi dorit să-i străbată potecile și să-i calce pășunile înalte, de dincolo de nori. Și chiar dacă ai merge pe drumul muncit al Transfăgărășanului, pe serpentinele lui întortochiate, și tot ai rămâne împresionat de măreția și grandoarea sa. 

Însă dacă îl străbați cu pasul, cunoașterea e alta! Îți vei aminti de fiecare urcuș, de fiecare șa mai domoală sau mai abruptă, de fiecare colț de stâncă de care te-ai agățat anevoios, de pădurile de fagi, molizi sau brazi albi pe care le-ai străbătut, de lacurile în care se oglindesc vârfurile golașe, de izvoarele de la care ai luat apă ori de pârâurile săltărețe peste care ai sărit cu agilitatea caprelor negre. Căci Făgărașul înseamnă aventură. O aventură carpatică pe care cu greu o poți uita. Venind aici deschizi o poartă. Și e mai ademenitoare ca poarta ce se deschidea spre tărâmul tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Fiindcă atăt de fascinat e totul, încât parcă n-ai mai vrea să cobori jos, printre oameni...

Munții Făgărașului ocupă o suprafață de aproape 3.000 km pătrați, prin întindere, masivitate și înălțime reprezentând cea mai puternică unitate alpină din România. Desfășurându-se de la est către vest ca un imens zid de piatră lung de aprox. 70 km, munții Făgărașului sunt alcătuiți dintr-o mulțime de piscuri și creste aliniate într-un front alpin nemaiîntâlnit în altă parte în țara noastră, care coboară sub 2000 m doar la extremități. Astfel, între Ludișor și Suru sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 m, iar, dintre ele, 6 depășesc 2500 m : Dara, Moldoveanu, Viștea Mare, Vânătoarea lui Buteanu, Lespezi și Negoiu.

Transfăgărășanul, ce străbate Făgărașul de la sud la nord, este principala cale de acces către masiv. Putem deci ajunge cu mașina până sus, la lacul Bâlea. Pentru cei aventurieri, ce vor să-l urce la pas, accesul este mult mai facil pe versantul nordic, unde distanța din creastă până în Depresiunea Făgărașului este mult mai mică decât în sud, unde distanța până la primele localități este de 45 km. 

Accesul pe versantul nordic – Pe calea ferată, până la stațiile : Făgăraș, Voila, Ucea de Jos, Avrig. Cu autoturismul putem ajunge pe DN1 ce trece pe distanța Făgăraș-Avrig, drum din care se ramifică alte numeroase drumuri modernizate , nemodernizate sau forestiere, prin care ne putem apropia mult de masiv.

Accesul pe verantul sudic – Pe calea ferată până la stația Podu Olt, dinspre Râmnicu Vâlcea. Pe căile rutiere se poate ajunge la Curtea de Argeș, de unde de asemenea se ramifică numeroase căi de acces către localitățile din care încep marcajele turistice. 

Dinspre vest – Acceaul se face prin defileul Oltului , străbătut de calea ferată și DN7.
Dinspre est – pe Valea Bârsei, unde se poate ajunge din localitatea Zărnești pe un drum forestier până la cabana Plaiul Foii, de unde se poate continua prin văile Bârsei Groșetului. Căci, cum spuneam, numai bătut cu pasul, Făgărașul își scoate la lumină, drept răsplată, toate minunățiile ascunse după cortine de brazi și perdele de nori sau ceață.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră