Fabuloasa Românie. Peregrinări. De la Mănăstirea Dintr-un Lemn la Mănăstirea la Schitul Lainici

02 Ian 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Fabuloasa Românie. Peregrinări. De la Mănăstirea Dintr-un Lemn la Mănăstirea la Schitul Lainici

Mânăstirile Olteniei, ridicate la poalele munților, cândva în locuri greu accesibile, sub umbra falnicilor brazi ori a stejarilor stufoși, au cuibărit în ele credința și spiritualitaea neamului, adunând în jurul lor generații și generații de trăitori pe aceste meleaguri în îndelungatul și complexul proces de formare a neamului românesc. 

Căci fără ele, fără aceste mânăstiri care să ne mențină adunați în jurul credinței, a limbii și spiritului autohton, poate ne-am fi risipit ca potârnichiile în cele patru zări, ieșind și dispărând de pe scara istoriei aidoma unor multe popoare migratoare, de care nici numele n-a mai rămas. 

Separată prin dealuri acoperite cu livezi de meri de mânăstirile Surpatele și Govora, pitoreasca și inedita Mânăstire Dintr-un Lemn este o oază de pace și bucurie spirituală pentru toți cei care zăbovesc mai mult la adăpostul liniștitor al zidurilor ei. 

Legenda spune că un cioban cu numele de Radu ar fi găsit aici, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. 

Urmărind îndemnul unui vis și tăind stejarul în care a găsit icoana, acesta reuși să ridice din lemnul acestuia o mică bisericuță, numită din acestă pricină Dintr-un Lemn.

Astăzi, alături de complexul monahal ce s-a dezvoltat în trepte la picioarele acesteia, ea adaugă pitorescului locului un element în plus: fără această bijuterie din lemn, peisajul și cei cinci stejari seculari de aici ar fi, fără îndoială, lipsiți de farmec. 

În drum spre Mânăstirea Arnota, nu departe de Horezu, a cărei mânăstire este una dintre cele mai mândre ctitorii ale lui Constantin Brâncoveanu, la intrare în Cheile Bistriței, se află mânăstirea cu același nume ce adăpostește moaștele miraculoase ale Sf. Grigorie Decapolitul. 

Din vechiul ansamblu nu se mai păstrează astăzi decât Bolnița, construită în anul 1521 de Barbu Craiovescu. Nu departe de Mânăstirea Bistrița , în peretele drept al cheilor, se găsește peștera Sf. Grigorie, în interiorul căreia se află două schituri de o simplitate tulburătoare. 

Ctitorită de Matei Basarab în 1634 și situată pe fața sudică a muntelui ce-i dă numele (actualmente distrus în mare parte de o carieră de piatră), Mânăstirea Arnota adăpostește mormântul ctitorului și al tatălui acestuia și este unul dintre cele mai de seamă monumente istorice și de artă religioasă din România. 

Trecând deja pe plaiuri gorjene, abăteți-vă puțin din drumul spre Tg. Jiu pentru a admira Mânăstirea Polovragi și sălbaticile chei ale Oltețului, la gura gărora se află edificiul. Un alt așezământ înălțat la poalele peșterilor de stâncă ale Cheilor Jiului este Schitul Lainici. 

Uitat parcă de timp, la poalele munților, asemeni Tismanei, seara puteți asculta aici, ca în oricare altă parte, din liniștea înconjurată de chilii, toaca și clopotele, ale căror ecouri se prelungesc sus în munte, purtate de rezonanța muzicală a stâncilor. În vale, jos, peste argintul Jiului, o dată cu ultimul dăngănit de clopot, se așterne liniștea și răcoarea înserării de munte.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră