Fabuloasa Românie. Pe calea Domnului de la Mănăstirea Neamţ la Mănăstirea Secu

17 Noi 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Fabuloasa Românie. Pe calea Domnului de la Mănăstirea Neamţ la Mănăstirea Secu

Mânăstirea Neamț încă de timpuriu a fost un focar de cultură vestir pentru caligrafii și miniaturiștii care au activat aici, între care se numără și Gavril, fiul lui Uric, cel mai de seamă miniaturist din Moldova în sec. al XV-lea. „Tetravanghelul” lui Gavril Uric din 1429, operă de caligrafie și miniatură de mare artă, se păstrează în Anglia, la Biblioteca Bodleyană din Oxford.

Pe latura de vest a mânăstirii, în încăperi special amenajate, se află una dintre cele mai vechi biblioteci din țară. Ființând de peste 600 de ani, biblioteca numără peste 10.000 de volume, dintre care 549 sunt manuscrise.

Printre cărțile românești, cităm „Pravila” de la Târgoviște (1652), unele scrieri ale lui Șerban Cantacuzino, Petru Movilă sau Antim Ivireanul.

La mânăstirea Neamț a funcționat și o tipografie. Aici, Paisie și elevii săi au tradus și tipărit, între anii 1775-1794, cărțile care au umplut un gol în vremea lor. Această latură de activitate a fost și mai înfloritoare în vremea mitropolitului Veniamin Costache. Aici s-a tipărit „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir, tradusă în 1806 de Vasile Vârnav.

La mânăstirea Neamț și-a petrecut multe veri Mihail Sadoveanu.

În cadrul de aici se desfășoară și acțiunea capitolului plin de farmec din romanul „Frații Jderi”, când Ionuț este prezentat Măriei Sale, Ștefan Vodă Bătrânul.

Tot aici s-a retras și a scris romanul „Mitra Cocor”, dezavuat ulterior de critica literară.

Aproape de mânăstirea Neamț (cca.3 km spre vest), într-o poieniță frumoasă se află schitul Procov, biserică de lemn construită în 1706. Tot din șoseaua națională ce duce de la Tg. Neamț spre Poiana Teiului, la 2 km mai departe de ramificația spre mânăstirea Neamț (13 km de la Tg. Neamț) se deschide un drum local ce duce la mânăstirea Secu.

La Secu, un sihastru a întemeiat un mic schit de lemn (1569).

La 1602, marele vornic Nestor Ureche (tatăl cronicarului Grigore Ureche) a construit biserica actuală din zid, unde și este înmormântat, împreună cu soția.

Planul bisericii și decorația fațadelor prezintă multe elemente caracteristice arhitecturii muntenești. Pictura în ulei a fost refăcută în 1850.

Din incinta mânăstirii se remarcă cele cinci turnuri, dintre care cele mai interesante sunt turnul-clopotniță, cel mai înalt, și turnul Mitrofanei din colțul nord-vestic, ce a servit drept locuință ctitorilor.

La Secu a fost înmormântat la 1658 mitropolitul Varlaam, autorul „Cazaniei”, tipărită la Trei Ierarhi din Iași. De asemenea aici se află și mormintele ctitorilor. Mânăstirea a avut de suferit din cauza luptei ce s-a dat chiar în incinta ei între turci și grecii eteriști (1821).

Aici a murit Iordache Olimpiotul – trădătorul de la Golești al lui Tudor Vladimirescu. De la Secu, mergând cca. 3 km în adâncul codrilor, pe drumul forestier care urcă pe lângă apa Secului, se ajunge la schitul Sihăstria, întemeiat de Ghedeon, episcopul Hușilor, la 1720, cu o biserică datând din 1825.

La 3,5 km depărtare de Sihăstria se afă schitul Sihlea, cu două biserici, dintre care una a fost construită în 1763, potrivit legendei, dintr-un singur brad.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră