Fabuloasa Românie. Mărginimea Sibiului - de la Răşinari la Badea Cârţan acasă

19 Feb 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Fabuloasa Românie. Mărginimea Sibiului - de la Răşinari la Badea Cârţan acasă

Dacă se spune că toate drumurile duc la Roma, n-ar fi rău ca cine vrea să străbată întinderile din partea de sud-est ale Mărginimii să ajungă și în mica Romă a lui Badea Cârțan, comuna Cârțișoara. Și nu e musai să străbateți drumeagurile la pas, ca bravul Cârțan, ci mult mai binevenit ar fi ca oriunde ați ajunge, popasurile să vă fie mai îndelungate pentru a vă însuși obiceiurile și tradițiile locurilor. Numai așa veți putea povesti nepoților despre splendoarea și frumusețile naturii pe care Imperiul Roman, cât era el de Imperiu, nu le-a avut în veci, deși, acum 2000 de ani, vroia cu sabia, prin luptă, să le anexeze.

Pentru a-ți face o idee mult mai completă a ceea ce înseamnă Mărginimea Sibiului, măcar alte trei localități mai trebuie vizitate: Rășinari, Tălmăcel și Cârțișoara. Comună mare, aflată în Mărginime, risipită printre culmi domoale și ape repezi (Șteaza și Sibișelul sau „Râul Caselor”), Rășinariul își trăiește domol viața de zi cu zi sub semnul bun a cel puțin trei nume, ce au punctat fericit timpul și spațiul cu existența lor: medicul Ilarie Mitrea, Octavian Goga și Emil Cioran. 

Muzeul sătesc de aici dispune de o colecție de peste 1500 de obiecte de etnografie și artă populară, iar biserica ortodoxă cu hramul Cuvioasa Paraschiva este denumită și “Voronețul Ardealului”, grație frescelor exterioare păstrate în original. Mausoleul Andrei Șaguna este și astăzi străjuit cerbicește de cei doi lei sculptați de bănățeanul Pandor Liuba și “lustruiți” de frații Cioran, care, în copilărie, nu scăpau nici o ocazie de a-i călări vitejește. 

Ceva mai în sud-est, întins pe câteva dealuri mici, cărora de multă vreme pâraiele le-au adâncit văi line, satul Tălmăcel forfotește de hărnicie tot timpul anului. Fiindcă, chiar dacă în apele pârâului ce dă numele localității cândva s-a găsit o comoară, pentru locuitori adevărata comoară e munca.

Satul își are casele construite tot pe tipar săsesc, iar iarna, pe 7 ianuarie, tălmăcenii au o sărbătoare numai a lor: „Botezul Ionilor”, când se pun la cale majoritatea cererilor în căsătorie, sărbătoare ne mai întâlnită în altă parte a țării. În Tălmăcel rar vezi mașini, singurele mijloace de locomoție agreate de săteni fiind căruțele trase de cai, bune și la adus fânul și la adus porumbul și la adus dovlecii mari și galbeni, atunci când toamna își va intra în drepturi. 

Pornind-o spre est, ajungem la Cârțișoara, satul renumitului Badea Cârțan. La început a fost localitatea Cârța, aflată la confluența râului Cârța cu Oltul și atestată documentar în anul 1223. Rostuită în jurul Mânăstirii Cisterciene, ale cărei ruine se văd și astăzi, așezarea era alcătuită preponderent din familii de oieri.

După 1400, legenda spune că doi ciobani și-au luat de aici familiile, au pornit spre munte și au întemeiat o nouă localitate: Cârțișoara. Aici s-a născut, la 24 ianuarie 1849, Badea Cârțan. Muzeul care-i poartă numele funcționează din 1983 și păstrează obiecte de gospodărie, hainele, opincile și micuța căsuță din chirpici a acestuia. Și multe veți afla trecându-i pragul, fiindcă, în țara basmelor, orice popas devine poveste în poveste. 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră