Fabuloasa Românie. Lugojul - din vremea romanilor şi până azi

28 Oct 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Fabuloasa Românie. Lugojul - din vremea romanilor şi până azi

Localitatea se află pe valea râului Timiș, fiind încadrată de dealuri, cu livezi și vii, ce coboară dinspre munții Poiana Ruscăi și munții Semenic.

De pe podul Timișului, la est, se vede Padeșu (1.380 m), spre sud-est Țarcu (2.190 m), iar pe timp senin Retezatu (2.484 m). Așadar, are un cadru natural dintre cele mai frumoase. Romanii au avut aici un castru.

În documente din 1343-1347, Lugojul apare ca district cu cetățuie sub autoritatea banului de Severin. În acea epocă, regele a confirmat ”nobililor, cnezilor precum și celorlalți români, vechile lor privilegii”. În 1428 a fost recunoscut ca oraș.

În timpul pașalâcului de la Timișoara, Lugojul a fost sangiac turcesc. În sec. al XVI-lea și al XVII-lea a suferit de mai multe ori consecințele luptelor și ale ocupațiilor turcești și austriece, cu jafuri și lovituri grele.

La 1701 cetatea a fost dărâmată. Prin anii 1970 Lugojul era un important centru al industriei textile. Aici se afla ”Filatura de mătase naturală”, una dintre cele mai mari întreprinderi textile din țară, dezvoltată în anii puterii comuniste.

Totodată, în marginea orașului se afla marea fabrică de cărămizi, olane și țigle ”Mondial”.

Lugojul este și un vechi centru de cultură românească. Sub impulsul propagandei calvine, în sec. al XVI-lea s-a înființat aici o școală românească, care și-a continuat activitatea și în secolele următoare.

În veacul al XIX-lea a luat ființă liceul, însemnat focar de cultură, devenit apoi liceul Coriolan Brediceanu. La Lugoj a trăit o parte a vieții Eftimie Murgu (1805-1870), unul dintre întemeietorii învățământului filozofic în România, fost profesor la Academia Mihăileană din Iași, apoi la București, profesorul lui Nicolae Bălcescu. Făcând parte din conjurația din 1840, a fost expulzat și a activat la Lugoj.

Democarat-revoluționar, a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania și Banat. A fost președintele adunării de la Lugoj din 1848. Mormântul lui, în cripta cimitirului ortodox, este declarat monument memorial.

Lugojul este și leagănul familiei Brediceanu. Coriolan Brediceanu (1850-1909), om politic și avocat, a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania. În fața liceului care-i poartă numele, i s-a înălțat un bust (opera sculptorului Radu Moga).

Aici s-a născut și compozitorul Tiberiu Brediceanu (1877-1968). Din Lugoj este originar Ioan Popovici-Bănățianu (1869-1893). Casa acestuia a devenit monument memorial, la fel ca și cea a scriitorului Victor Vlad Delamarina, care a trăit în aceeași perioadă.

Lugojul este un oraș cu veche tradiție muzicală. Faima i-a creat-o corul, înființat la 1818. La chemarea lui Eftimie Murgu, membrii corului s-au alăturat revoluționarilor adunați la 1848.

La Lugoj a fost profesor compozitorul Ion Vidu (1836-1931), care a valorificat folclorul bănățean și a condus o vreme corul. Bustul lui Ion Vidu este așezat pe Splai, lângă podul peste Timiș.

Tot din Lugoj s-a ridicat marele cântăreț de operă Traian Grozăvescu (1895-1927), al cărui bust este așezat în fața Teatrului, pe Splai.

În Lugoj se poate vizita Muzeul de istorie și științe ale naturii, înființat în 1950, care, în 7 săli, expune peste 2000 de piese, cuprinzând și o colecție de etnografie.

Ca monument de arhitectură, se poate vedea în primul rând catedrala ortodoxă, construcție purtând amprenta stilului baroc, din 1759-1760. Lucrările construcției s-au încheiat definitiv abia în sec. al XIX-lea.

În aceeași piață se află și Turnul fostei biserici ”Sf. Nicolae”, din sec. al XV-lea. Din sec. al XVI-lea se păstrează mânăstirea minorităților. Ca trasee, se pleacă spre Caransebeș, unde amatorii de ascensiuni pot urca pe Muntele Mic, sau, pe DN68 A, se poate merge până în Traian Vuia (21 km), unde se află casa memorială a marelui inventator român.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calatorii

Ultima oră