România are o creștere salarială triplă față de media europeană.Există însă o problemă pentru 2018

27 Iul 2017 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
România are o creștere salarială triplă față de media europeană.Există însă o problemă pentru 2018

Salariații români obțin una dintre cele mai mari majorări medii în termeni reali a salariilor din Europa, este concluzia unui studiu realizat de Willis Towers Watson (NASDAQ: WLTW), lider mondial în domeniul consultanței, al brokerajului și al soluțiilor.

Studiul, intitulat Raport de planificare a salariilor (Salary Budget Planning Report) este efectuat la nivel global şi indică faptul că România va înregistra o creştere medie a salariului de 4,5%. "Luând în considerare și rata inflației prognozată la 1,2%, țara noastră va avea o creștere salarială reală de 3,3%", notează realizatorii studiului.

Datele centralizate arată că această rată ajustată este una dintre cele mai ridicate din Europa și mai mult decât triplă față de media Uniunii Europene (UE), de 1%.

Potrivit concluziilor studiului, însă, creșterea inflației va influența negativ rata câștigurilor salariale în 2018. „În termeni reali, vorbim de o creștere de 1,6%. Chiar și în aceste condiții, România va fi peste media UE de 0,9%”, comentează realizatorii cercetării.

Raportul citat relevă, de asemenea, că rata inflației din România nu este comparabilă cu nicio altă valoare dintr-o altă economie est-europeană: Ungaria (0,6%), Bulgaria (1,7%), Austria (0,6%), Cehia (0,6%), Croația (1,4%), Polonia (1,4%), Slovacia (1,1%) și Slovenia (0,8%).

Același document subliniază că, în 2018, o prognoză mai ridicată a ratei inflației românești de 3% va afecta în mod negativ și creșterea nivelului mediu de salarizare la 4,6% care pare semnificativă. 

Raportul de planificare a salariilor este un document întocmit de serviciul de date al Willis Towers Watson. Cercetarea a fost întocmită în martie 2017, fiind realizată pe aproximativ 13.250 de respondenți din companii din 139 țări. Documentul rezumă concluziile sondajului anual al lui Willis Towers Watson privind studiile salariale și practicile de revizuire ca mijloc de a ajuta companiile să își planifice planurile de beneficii angajați pentru anul 2017 și ulterior.

Cifrele, reprezentând inflația indicelului prețului de consum (Consumer Price Index), sunt compilate și preluate în aprilie 2017 de Economist Intelligence Unit (EIU).

Potrivit unui studiu recent, în România diferența de salarizare orară brută dintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă. Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia, arată un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

În ceea ce privește diferența anuală dintre câștigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.

Factorii care contribuie la diferența de salarizare în România sunt: distribuția în sectoarele industriale (femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la același nivel de calificare, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială), vârsta (cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbații), timpul de lucru (femeile având mai des locuri de muncă cu normă parțială decât bărbații). De asemenea, diferența de salarizare este influențată și de faptul că anumite tipuri de activități cu salarii reduse (cum ar fi activitățile de curățenie sau îngrijire) se desfășoară în afara pieței muncii oficiale (o diferență mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor).

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piața muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate și rate de angajare mai mici (de ex. când își întrerup cariera pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude).

Printre factorii care contribuie la diferența de salarizare sunt numărul pozițiilor de conducere ocupate (managerii de top fiind în mod covârșitor bărbați și doar 4% femei), volumul de sarcini importante dar neplătite (cum ar fi creșterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbații – 9 ore/săpt.), participarea pe piața muncii (femeile întrerupându-și mai des cariera decât bărbații), segregarea din domeniul educației și ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) și, nu în ultimul rând, discriminarea salarială (existentă în continuare, deși ilegală).

De ce persistă diferenţele

eJobs, cea mai importantă platformă de recrutare online de pe piața locală, pune în contextul pieței muncii o parte dintre diferențele care există între bărbații și femeile din țara noastră:
– Per ansamblul economiei, femeile din România câștigă, într-un an, cu 6,4% mai puțin decât bărbații, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În companiile private din țară, femeile primesc salarii cu 6% mai mici decât bărbații. Decalajul între remunerațiile femeilor și bărbaților din România scade când vine vorba de funcții de conducere. Astfel, angajatele din România care ocupă funcții de management câștigă cu 5% mai puțin față de salariații bărbați;
– 41% dintre managerii din România erau femei în 2014, conform unor date ale Eurostat publicate în 2017;
– România avea 10,1 milioane de femei la 1 ianuarie 2017, dintr-un total de 19,7 milioane de locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică (INS);
– Există o diferență notabilă între intenția femeilor și cea a bărbaților din România (17% în cazul femeilor versus 25% în cazul bărbaților) când vine vorba de inițierea unui proiect de antreprenoriat, conform ultimei ediții a raportului Amway Global Entrepreneurship Report;
– Populația feminină activă din România a fost de 3,6 milioane de persoane la sfârșitul lui 2016, dintr-un total de aproape 8,5 milioane de persoane.

Ce ar fi dacă...
Anul acesta, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii (8 Martie), Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) a dat publicității primul studiu referitor la avantajele economice ale atingerii egalității de gen în Uniunea Europeană.

Experții EIGE au stabilit că în cazul în care Parlamentul European și statele membre UE vor crea un plan de atingere rapidă a egalității de gen, până în 2050 s-ar crea peste 10,5 milioane de locuri de muncă noi, dintre care peste 70% ar fi ocupate de femei.

Egalitatea dintre femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene. Vorbim despre corectitudine. Iar acum avem și cifrele: egalitatea de gen este un garant pentru creșterea economică. Ea va aduce la o plus valoare în Europa”, a subliniat Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, Consum și Egalitate de Gen.

Studiul nostru dovedește că egalitatea de gen este benefică pentru economie și nu mai poate fi ignorată, dacă UE dorește o creștere sustenabilă și inclusivă. Pentru prea mult timp, inegalitatea de gen a limitat oportunitățile economice ale femeilor și acum avem dovada clară că egalitatea de gen este un factor crucial pentru întreaga economie”, a declarat Virginija Langbakk, directorul general al EIGE.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Business

Ultima oră