PERCHEZIŢII DE AMPLOARE. Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, audiat într-un dosar de evaziune și spălare de bani. Cine este LIDERUL GRUPĂRII şi cum erau spălaţi banii

03 Iun 2015
PERCHEZIŢII DE AMPLOARE. Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, audiat într-un dosar de evaziune și spălare de bani. Cine este LIDERUL GRUPĂRII şi cum erau spălaţi banii
Procurorii DIICOT au descins, în această dimineață, la mai multe firme din Brașov și Făgăraș, într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală.  Sunt vizate mai multe societăți de construcţii, una dintre acestea aparținând soţului Alinei Bica, Mircea Bica. Bărbatul, suspectat de evaziune fiscală, a fost ridicat și dus la audieri la DIICOT Brașov. Surse judiciare au declarat că soțul Alinei Bica ar fi primit mită pachetul majoritar de acțiuni al unei societăți de pe platforma industrială Nitramonia. Prejudiciul în acest dosar se ridică la 15 milioane lei, din care 7 milioane lei din evaziune fiscală și 8 milioane lei din infracțiune de spălare de bani. Până în prezent, 11 persoane au fost duse la audieri, la sediul DIICOT Braşov. 

CUM ACŢIONA GRUPAREA INFRACŢIONALĂ 

„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov desfăşoară o acţiune amplă, vizând vizând destructurarea unui grup infracţional organizat.S-a reţinut că în perioada 2010 - 2014 a fost constituit un grup infracţional organizat care a acţionat pe raza judeţului Braşov, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de evaziune fiscală prin intermediul mai multor societăţi comerciale“, potrivit procurorilor DIICOT. Societățile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceștia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăților în cauză.Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar.Societățile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceștia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăților în cauză.

CINE ERA LIDERUL GRUPĂRII 

Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar. Surse judiciare au precizat că liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul lui Ovidiu Tender de la DNA, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC. Potrivit aceloraşi surse, Bica are o firmă de afine şi este suspectat că a scăzut şi el facturi în sumă de 80.000 lei. Reamintim, că în denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender spune că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom, potrivit surse judiciare.  Totodată, a arătat Tender în denunţ, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate. În motivarea ÎCCJ  se mai vorbeşte de un martor din dosar, Dan Vasile, „aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia“, care a arătat că a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-a fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

FIRME DE TIP „FANTOMĂ“

Astfel, susţin surse DIICOT, „în cauză există suspiciunea rezonabilă că tranzacţiile efectuate de S.C. ROATA S.R.L., S.C. HIDROCLEAN ENERGY S.R.L. , S.C. BRADUS INVEST S.R.L., S.C. PAN BAUTEH S.R.L., S.C. ANDRA BAU S.R.L., S.C. C MODE MARYNELLA S.R.L. au fost de fapt operaţiuni fictive, iar unele dintre societăţile comerciale menţionate au fost înfiinţate doar pentru crearea circuitului evazionist în scopul sustragerii de la plata TVA şi impozitului pe profit. Din conturile societăţilor comerciale tip „fantomă” a fost retrasă în numerar ulterior operaţiunilor suma totală de 7.001.550 lei“.  De altfel,potrivit surselor citate,  la data de 10.12.2014 – D.G.A.F. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la operaţiunile economice derulate, de reprezentanţii S.C. ANDRA BAU S.R.L., S.C. PAN BAUTEH, S.C. MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ S.R.L în vederea diminuării obligaţiilor de plată la bugetul general consolidat al statului, prejudiciul total estimat fiind de 3.841.628 lei. Ulterior Direcţia geneerală Antifraudă Fiscală a sprijinit activitatea organelor de urmărire penală efectuând controale de specialitate în baza dispoziţiilor legale. 

Au fost identificate trei categorii de societăţi:

- cele care au creat documente justificative pentru bunuri şi servicii care nu au existat sau nu s-au realizat - SC MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ SRL;

- cele care au fost interpuse în circuitul fictiv de tranzacţionare, în vederea creării aparenţei existenţei unor operaţiuni care în fapt nu au existat SC PAN BAUTEH SRL şi SC ANDRA BAU SRL;

- cele care au beneficiat de avantaje de natură fiscală, constând în TVA deductibilă şi cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit – SC ROATA SRL, SC HIDROCLEAN ENERGY SRL şi BRADUS INVEST SRL.

S-a stabilit că SC MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ SRL, SC PAN BAUTEH SRL şi SC ANDRA BAU SRL au rolul de a disimula circuitul financiar prin plăţi bancare succesive urmate de ridicări de numerar, în vederea diminuării disponibilităţilor financiare deţinute de societăţile menţionate mai sus şi însuşirii acestor sume de către persoanele fizice implicate în circuitul economic fictiv.

Pentru societăţile beneficiare, din analiza documentelor şi a achiziţiilor de bunuri/servicii, au fost identificate trei tipuri de operaţiuni:

- achiziţii fictive de bunuri şi/sau servicii, în vederea deducerii TVA aferentă, scopul fiind diminuarea TVA rezultată din comercializarea propriu-zisă a mărfurilor către clienţi;

- crearea de documente de provenienţă pentru bunuri şi/sau servicii achiziţionate de pe piaţa internă fără documente justificative, bunuri şi/sau servicii livrate efectiv în ţară către diverşi clienţi.

- diminuarea disponibilităţilor financiare deţinute de societăţile ROATA S.R.L., HIDROCLEAN ENERGY S.R.L. şi BRADUS INVEST S.R.L. cu consecinţa creării de avantaje pentru persoanele fizice implicate în circuitul evazionist.

Există suspiciunea rezonabilă că operaţiunile economice sunt fictive întrucât:

- conform situaţiilor financiare anuale depuse de SC PAN BAUTEH SRL aferente anilor 2011, 2012 şi 2013 şi de SC ANDRA BAU SRL aferente anului 2010, societăţile nu au avut angajaţi, iar din analiza balanţelor de verificare nu rezultă că cele două entităţi economice au deţinut echipamente tehnologice necesare pentru realizarea de lucrări de construcţii / prestări de servicii;

- SC PAN BAUTEH SRL are acelaşi sediu social/domiciliu fiscal ca şi societatea ANDRA BAU S.R.L., evidenţa contabilă este condusă de aceeaşi persoană (JOSAN IULIA), administratorii acestora nu au putut fi contactaţi, iar ambele societăţi nu au funcţionat niciodată la sediul social declarat –fapt susţinut în nota explicativă şi de GEORGESCU STANCA (proprietara imobilului respectiv);

- au acelaşi unic furnizor intern, respectiv pe SC MODE MARYNELLA CREATIE VESTIMENTARA SRL, care nu avea capacitatea tehnică de a presta serviciile prezentate în facturile emise;

- societăţile nu au putut face dovada realităţii tranzacţiilor;

- documentele legate de circulaţia bunurilor/serviciilor nu conţin toate datele cu privire la: transportul bunurilor, denumirea acestora, conturile bancare ale furnizorilor şi beneficiarilor, datele de identificare ale persoanelor care au asigurat expediţia bunurilor şi a celor care au întocmit documentele.

- tranzacţiile sunt descrise generic de către persoanele care le-au efectuat, în documentele justificative nu sunt menţionate persoane de contact, documentele erau primite gata semnate şi ştampilate.
 
 
 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră