Numai că, anual, în ziua de 14 august, aici, la Criț, totul se animă, totul prinde viață, muzica, dansul și veselia umplu zările dând de veste cerului și pământului că ei, sașii, sărbătoresc zilele comunei. Mai mult, de patru ani încoace, sărbătoarea ia o și mai mare amploare, deoarece se întâmplă a fi exact în miezul celui mai mare festival dedicat culturii săsești din Transilvania – Săptămâna Haferland, festival desfășurat între 10-15 august, aflat acum la cea de-a patra ediție.
Când te apropii, la intrarea în sat, Poliția te invită, ca-n „Infernul” lui Dante, să lași la intrare grijile, întristările și...mașina, pentru a nu aglomera inutil micuța localitate. Compensativ, pentru cele câteva sute de metri străbătute pe jos, organizatorii au pus la dispoziție căruțe, care să te ducă cu alai până la poalele delușorului pe care e ridicată biserica fortificată de aici. Biserica, în care se oficia slujba, a fost ridicată între 1810-1813, după ce clădirea inițială, amintită pentru prima dată în 1270, s-a prăbușit.
După ce urci treptele din piatră și treci pe sub turnul clopotniță, străjuită de câțiva brazi înalți, biserica îți apare în față zveltă, semeață, cu vârful turnului îndreptat ascuțit spre Cerul Domnului, foarte bine întreținută. În jurul ei, zidurile de piatră și cărămidă, formând un fel de „șoproane” (cum le spun ei), cu creneluri și locașuri de tragere, stau mărturie că au fost ridicate ca protecție și apărare a sașilor ce trudesc de secole în micuța localitate.
Cum era zi de sărbătoare, sute de oameni: sași din zonă, alții sosiți de peste mări și țări, de pe unde i-a dus soarta sau norocul, alții, simpli turiști îndrăgostiți de cultura și obiceiurile sașilor, se foiau de colo-colo printre chioșcuri cu vederi, cu cărți, cu sucuri, cu cafea sau bere. În biserică, coruri de îngeri, zeci de tineri îmbrăcați în costume tradiționale săsești ridică imnuri de slavă Celui de Sus, cântând la unison cu părinții ori bunicii, uniți într-o mare familie spirituală.
După slujba oficiată de Primpreot Dr. Daniel Zikeli, Episcop Vicar al Bisericii Evanghelice CA în România, „Schwarzwald Musikanten” aduce „Musikverein”, o călătorie inedită în lumea muzicii. Când acordurile se sting temporar, într-un șopron are loc o conferință de presă, cu un cuvânt de bun venit, la care participă Michael Schmidt (președintele Automobile Bavaria Group, născut în Criț), viceprim-ministrul Vasile Dâncu, Emil Hurezeanu (ambasadorul României în RFG), ministrul justiției Raluca Prună, etc.
Pe scena din fața bisericii, o formație de tineri sași dansatori se mișcă, abia atingând podeaua scenei, pe muzică tradițională germană. Pe vârful cel mai înalt al unui șopron, o barză, care de ani buni își are cuib aici, privește, într-un picior, mirată și stingheră, spre forfota de jos, mândră probabil că este singura din neamul ei care are parte de o așa sărbătoare.
Dincolo de zidurile fortificate, câțiva întreprinzători au tăiat, în cinstea oaspeților sași întorși acasă vremelnic, a locuitorilor ori a turiștilor veniți de aiurea, vițelul cel gras pe care îl puseseră la proțap și-l vindeau, porționat, pe bani buni. În apropiere, micii și cârnații sfârâiau pe grătare, porțiile de fasole cu cârnați stăteau aburinde pe mese, iar berea rece da alt „gust” petrecerii.
Într-un alt șopron a avut loc lansarea oficială a cărții „Criț - istoria, poveștile și viața unui sat de sași”, scrisă de Raluca Hurezean, rezultat al unui proiect finanțat de Fundația „Michael Schmidt”, cu o prefață de Emil Hurezeanu și o postfață de Werner Hans Lauk, ambasadorul RFG în România.
Spre seară, când aromele grătarelor încinse s-au mai risipit, au urmat o proiecție de film, un bal săsesc și focuri de artificii. Blagoslovind prin lumina caldă a zilei cinstita sărbătoare, deasupra, cerul albastru sprijinit de câteva cuiburi de nori, încă ținea vara aproape. Toamna putea să mai aștepte!
