Ţara noastră se alătură altor state europene care resping ideea impunerii de cote obligatorii de refugiaţi. România îş va respecta angajamentele iniţiale, de a primi 1.785 de imigranţi, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Gabril Oprea. „Am un mandat foarte clar din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului Victor Ponta, din partea Guvernului, pe care îl voi spune acolo cu modestie, dar și cu demnitate. România își respectă angajamentele inițiale de a primi 1.785 de imigranți. Atât este capacitatea statului român în momentul de față. Și, bineînțeles, de a vota împotriva cotelor obligatorii”, a afirmat Gabriel Oprea, prezent la ceremonia desfășurată în București de Ziua Pompierilor.
Acesta va participa luni la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc la Bruxelles, pe tema crizei refugiaţilor şi a propunerilor de măsuri ale Comisiei Europene.
Cotidianul francez Le Monde scrie că nu va exista niciun acord global la reuniunea de luni privind repartizarea a 120.000 de refugiaţi în următoarele 24 de luni, cum a propus Comisia. Consiliul extraordinar al Miniştrilor de Interne se va mulţumi cu un acord politic privind acest proiect.
Înaintea întâlnirii de luni, Ungaria a anunţat partenerii europeni că refuză să fie beneficiara planului Comisiei. Budapesta caută o ţară de azil pentru 54.000 de refugiaţi prezenţi în Ungaria, unde au sosit, de la începutul anului, 130.000 de persoane.
Prezenţi, vineri, la Praga, miniştrii german şi luxemburghez de Externe, Frank-Walter Steinmeier şi Jean Asselborn, au avut întrevederi cu liderii „Grupului de la Vişegrad” (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria), pentru a încerca să le înfrângă reticenţele privind primirea de refugiaţi.
Republica Cehă şi-a revizuit punctul de vedere, după ce premierul social-democrat, Bohuslav Sobotka a denunţat repartizarea de refugiaţi drept „o falsă soluţie”, iar preşedintele Milos Zeman, fost lider al Partidului Social-Democrat, a respins primirea oricărui străin dintr-o altă cultură.
Polonia şi-a revizuit şi a opinia. Premierul Ewa Koacz a declarat că, ţinând cont de amploarea catastrofei umanitare, Guvernul său ar putea negocia primirea unui anumit număr de persoane. Dar Kopacz invocă şi riscul unei incitări la imigraţie.
„Va fi foarte dificil ca Slovacia să revină asupra propriei opinii”, a declarat o sursă diplomatică pentru Le Monde. Premierul social-democrat, Robert Fico, vrea să primească maximum 200 de refugiaţi creştini, în timp ce Bruxelles-ul îi cere să primească 1.500, fără discriminări religioase. El refuză orice cotă impusă şi se plânge că ţara sa are dificultăţi în integrarea minorităţii rrome.
Le Monde scrie că România „s-a alăturat oponenţilor, ţinând cont de ostilitatea opiniei publice”.
Oprea, care este şi vicepremier, a declarat că România va demonstra în continuare că este un stat care își exprimă solidaritatea în cadrul Uniunii Europene într-un context complicat de securitate.
El a spus că domeniul securității naționale, de apărare, ordine publică și siguranță națională este respectat de români și de partenerii internaționali, scrie agerpres.ro.
”România este o țară membră a Uniunii Europene, a NATO. În NATO, militarii români în teatrele de operații, în cicluri de câte șase luni, s-au pregătit și au luptat. Peste 40.000 de militari și-au făcut datoria față de comunitatea internațională, de NATO. De aceea România ca țară NATO este respectată de partenerii noștri. În Uniunea Europeană am dovedit că suntem serioși, profesioniști. România, într-un context complicat de securitate, mai ales în regiunea de est, la granițele țării, dar și în Europa, în care există foarte multă insecuritate, a dovedit că este o țară sigură care apără 2.070 de km ai graniței Uniunii Europene”, a subliniat vicepremierul Gabriel Oprea.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, stârneşte comentarii şi indignare, din cauza unei declaraţii făcute în cadrul unui interviu acordat revistei germane Der Spiegel.
Potrivit acestuia, statele europene, în special cele din Estul continentului, care sunt reticente la primirea de refugiaţi, ar trebui să fie tăiate de la accesul la fonduri structurale.
