Problema migraţiei a fost cap de afiş al reuniunii informale de vineri, de la Valleta, mai ales că Malta este printre ţările europene direct vizate de afluxul de refugiaţi care vin pe ruta sudică, central-mediteraneeană.
Șefii de stat sau de guvern din statele UE, reuniți în Malta, au convenit asupra unui plan în zece puncte pentru stăvilirea afluxului de migranți care vin în Europa pornind de pe coastele Libiei.
România oferă şi ea oportunităţi de găzduire pentru refugiaţii sirieni blocaţi în Turcia. Sunt 80 de locuri disponibile pentru acest an, a declarat, la RFI, Eduardo Yrezabal, reprezentantul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi în România.
„Poate fi privită ca o contribuţie încă modestă. Dar este importantă, pentru că precedenta oferă a României nu a depăşit 40 de locuri”, a spus acesta.
„România participă şi al eforturile logistice de relocare în spaţiul intra-comunitar a solicitanţilor de azil care pun piciorul iniţial în Grecia sau Italia”, a mai declarat oficialul UNHCR.
Dar percepţia generală este că discuţiile pe marginea acestei crize gravitează încă în jurul principiilor scrise pe hârtie.
„Schimbările nu pot fi făcute peste noapte”, spune Eduardo Yrezabal, reprezentantul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi în România. „Criza se petrece sub ochii noştri, iar statele membre ale Uniunii Europene au început să pună în practică anumite angajamente. În context, ONU solicită Europei o nouă viziune, care să aibă în centru o politică de azilă comună”, adaugă oficialul.
Planul stabilit în Malta include sporirea asistenței acordate autorităților libiene, în special gărzii de coastă, pentru a controla afluxul de migranți și pentru a le ajuta să creeze tabere de refugiați sigure pe teritoriul Libiei.
De asemenea, UE va sprijini repatrierea voluntară a migranților dispuși să se întoarcă în țările lor de origine și va coopera cu statele vecine Libiei pentru un mai bun control al apelor teritoriale.
