Criza refugiaților din Europa ridică mari probleme țarilor din sud-estul Europei. Tot mai mulți lideri politici, inclusiv ministrul de Interne al Germaniei, vorbesc despre necesitatea reintroducerii controalelor stricte la granițele țărilor pentur a stopa valul ilegal de imigranți.
Se anulează astfel prevederile Spațiului Schengen, la care românii visează de mai bine de zece ani? Frankfurter Allgemeine Zeitung a analizat cu atenție legislatia europeană în vigoare și a ajuns la concluzia că lucrurile nu sunt nici pe departe simple și clare.
“Legislația privind graniţele în Spațiul Schengen anulează controalele personale la punctele de trecere a frontierei, dar prevede o serie de controale la întâmplare pentru combatarea criminalității”, scrie FAZ.
Reintroducerea controalelor sistematice la granițe în interiorul Spatiului Schengen este permisă “doar în cazul unei amenințări la adresa ordinii publice sau a siguranței naționale”, dar și această prevedere este limitată la un interval de timp de doar 30 de zile.
Astfel de măsuri trebuie anunțate în prealabil de statele membre. Ele sunt aplicate în cazul Reuniunii G7 sau după atentate teroriste.
“Măsura poate fi folsită doar ca Ultima Ratio, adică ultima soluție posibilă. Un număr mare de imigranți încă nu poate declanșa o asemenea măsură, chiar dacă autoritățile locale sunt depășite de problema imigrației refugiaților”, mai scrie sursa citată.
Din 2013 există însă un mecanism european care permite statelor membre ale Spațiului Schengen să reintroducă pentru o perioadă de până la șase luni (în cazuri extreme chiar și doi ani) controlul personal la granițe.
Măsura poate fi aplicată dacă un stat membru, în ciuda ajutorului UE, nu este capabil să asigure securitatea granițelor externe ale Spațiului Schengen, iar astfel refugii trec granița în număr mare și ilegal.
Impunerea unei astfel de decizii este motivată prin faptul că într-o asemenea situație “deficiențele majore și persistente de securizare a granițelor externe ar pune în pericol intregul sistem Schengen”.
Înainte de impunere, statul afectat trebuie să solicite măsuri intermediare din partea agenției pentru securizarea granițelor Frontex.
Mecanismul nu poate fi activat de un stat membru din propria inițiativă, așa cum a încercat Franța în 2011, ci este nevoie de un aviz favorabil din partea consiliului miniștrilor la inițiativa Comisiei.
Spațiul Schengen este format din statele membre UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Marii Britanii și Irlandei, la care se adaugă membrii non-UE Islanda și Norvegia, în timp ce pentru Danemarca există o serie de reguli speciale.
